mi`a placut tare mult poza asta. Este Brasovul.
joi, 18 decembrie 2008
marți, 16 decembrie 2008
... pot cauza cancer!
Tocmai am citit un articol in Green Report, referitor la lumanari. Primul instinct pe care l`am avut a fost sa cred articolul va incerca sa ne convinga sa folosim de acum lumanarile in loc de becuri, ca si asa fac o lumina mai placuta, ca si asa vine Craciunul, ca si asa, si asa. Nu ma intelegeti gresit, sunt pro reciclare si sunt atenta pe cat pot. Dar articolul asta, dupa cum ar spune Kramer, just blew my mind.
"In urma cercetarilor Agentiei pentru Protectia Mediului din US si a Asociatiei Americane de Cercetare a Plamanilor s-a dovedit ca lumanarile emit o varietate infricosatoare de compusi organici volatili inclusiv acetona, benzen, tetraclorid de carbon, monoxid de carbon si xilina. Pe langa acestea, ca orice materie care arde, lumanarile produc particle de funungine microscopice care pot contine metale grele toxice eliberate din fitilul lumanarii."
Fara gluma, acum inteleg de ce persoanelor care nu obisnuiesc sa mearga la slujba de duminica li se face rau. Stiam ca de la lumanari si caldura, dar acum avem declaratia stiintifica. Probabil de asta unele biserici au renuntat la lumanari si au adoptat metoda beculetelor. But wait, there's more!
"In afara felului in care fitilul este facut, cat de curat arde o lumanare depinde de alti cativa factori, inclusiv de tipul de ceara din care este facuta, daca este parfumata sau colorata si cat de lung este fitilul. Un fitil prea mare va produce mai multa funingine decat un fitil mai scurt."
Well of course dumbass! Daca fitilul este mai lung produce mai multa funingine, pentru ca este mai multa materie! Si referitor la lumanarile parfumate si colorate, alea care au bucati de portocala, sau boabe de cafea, ce efect au? Oare cancerigen?
BINENTELES! Stati numai sa enumar cateva din afectiunile cauzate de ingredientele din lumanari:
"In urma cercetarilor Agentiei pentru Protectia Mediului din US si a Asociatiei Americane de Cercetare a Plamanilor s-a dovedit ca lumanarile emit o varietate infricosatoare de compusi organici volatili inclusiv acetona, benzen, tetraclorid de carbon, monoxid de carbon si xilina. Pe langa acestea, ca orice materie care arde, lumanarile produc particle de funungine microscopice care pot contine metale grele toxice eliberate din fitilul lumanarii."
Fara gluma, acum inteleg de ce persoanelor care nu obisnuiesc sa mearga la slujba de duminica li se face rau. Stiam ca de la lumanari si caldura, dar acum avem declaratia stiintifica. Probabil de asta unele biserici au renuntat la lumanari si au adoptat metoda beculetelor. But wait, there's more!
"In afara felului in care fitilul este facut, cat de curat arde o lumanare depinde de alti cativa factori, inclusiv de tipul de ceara din care este facuta, daca este parfumata sau colorata si cat de lung este fitilul. Un fitil prea mare va produce mai multa funingine decat un fitil mai scurt."
Well of course dumbass! Daca fitilul este mai lung produce mai multa funingine, pentru ca este mai multa materie! Si referitor la lumanarile parfumate si colorate, alea care au bucati de portocala, sau boabe de cafea, ce efect au? Oare cancerigen?
BINENTELES! Stati numai sa enumar cateva din afectiunile cauzate de ingredientele din lumanari:
- plumb: probleme la inima, rinichi, creier, sistemul nervos central. Copii pot suferi tulburari comportamentale si depresii.
- cadmiu (?): ingalbenirea dintilor..., uscarea pielii, obosela. Toxic pt rinichi, oase, ficat afecteaza sistemul imunitar.
- parfumuri: pot cauza cancer, defecte de nastere etc.
- insiruire de substante chimice din care am inteles numai "aromatice": iritatii respiratorii, ale pielii, ochilor, greata, dureri de cap. (asadar, daca ati facut in repetate seri dragoste, nu va faceti griji de greturi, sunt probabil de la lumanarile aprinse)
- microparticulele: expunerea pe termen lung creste riscul mortii prin atac de cord.
Si tot asa fara numar. Dupa cum ar spune un banc, nici in lumanari nu mai poti sa ai incredere. Si astea dauneaza grav sanatatii, cauzeaza cancer, duc la grave probleme de sanatate sau moarte. Asta pana cand se va trei o companie care produce lumanari sa spuna ca pun nu stiu ce compus care anihileaza si chiar absoarbe funinginea.
Pana la urmatorul articol care ne va sfatui sa aprindem lumanari in loc de becuri, ma duc sa`mi aprind o lumanare... si nu pe piept.
miercuri, 10 decembrie 2008
Mobilizare!
Am aflat si eu acum 5 minute. Imi pare rau ca nu stiam de mai devreme.
Dragi prieteni,
va anunt ca incepand de luni, 8 decembrie si pana vineri, 12 decembrie, voi strange jucarii si hainute de iarna pentru copiii din Kandahar, Afganistan. Undeva dupa 15 decembrie ma voi duce cu un transport umanitar la fata locului, la micutii care nu au nici caldura, nici jucarii de vreun fel.Tocmai de aceea, daca nu va cer prea mult si vreti sa ii ajutati, o puteti face daruind jucarii care nu va mai trebuie sau haine pentru copii pe care le puteti lua de la prieteni, rude, vecini samd.Ganditi-va ca ei s-au nascut in plin razboi, fara nicio vina. Le-au murit parintii, ucisi de talibani, de minele anti-personal sau de explozii ale unor sinucigasi.De aceea, incepand din 8 decembrie, intre orele 10.00-20.00, va stau la dispozitie si va astept la Trustul de Presa Ringier, Str. Dimitrie Pompeiu nr.6, sect. 2 (zona Metrou Pipera). Pentru detalii si lamuriri va stau la dispozitie si va pot lasa un nr de tel just in case.Poate pentru noi nu inseamna mult o jucarie de plus chinezeasca, insa ganditi-va ce inseamna ea pentru o fetita care nu stie ce e Barbie, iar baieteii vad soldati de-adevaratelea, in loc sa se joace cu ei ca jucarii....In numele lor va multumesc si daca vreti sa ii vedeti, accesati link-ul de mai jos:
www.afghanistan.carbonmade.com
Cele bune!
Florin
Dragi prieteni,
va anunt ca incepand de luni, 8 decembrie si pana vineri, 12 decembrie, voi strange jucarii si hainute de iarna pentru copiii din Kandahar, Afganistan. Undeva dupa 15 decembrie ma voi duce cu un transport umanitar la fata locului, la micutii care nu au nici caldura, nici jucarii de vreun fel.Tocmai de aceea, daca nu va cer prea mult si vreti sa ii ajutati, o puteti face daruind jucarii care nu va mai trebuie sau haine pentru copii pe care le puteti lua de la prieteni, rude, vecini samd.Ganditi-va ca ei s-au nascut in plin razboi, fara nicio vina. Le-au murit parintii, ucisi de talibani, de minele anti-personal sau de explozii ale unor sinucigasi.De aceea, incepand din 8 decembrie, intre orele 10.00-20.00, va stau la dispozitie si va astept la Trustul de Presa Ringier, Str. Dimitrie Pompeiu nr.6, sect. 2 (zona Metrou Pipera). Pentru detalii si lamuriri va stau la dispozitie si va pot lasa un nr de tel just in case.Poate pentru noi nu inseamna mult o jucarie de plus chinezeasca, insa ganditi-va ce inseamna ea pentru o fetita care nu stie ce e Barbie, iar baieteii vad soldati de-adevaratelea, in loc sa se joace cu ei ca jucarii....In numele lor va multumesc si daca vreti sa ii vedeti, accesati link-ul de mai jos:
www.afghanistan.carbonmade.com
Cele bune!
Florin
joi, 4 decembrie 2008
Din ciclul "Experiente din ratb"
Eram deunazi in ratb, unde ma pozitionasem in fata usii din mijloc. Dupa cum ratb`ul era modelul fara-geam-in-fata-primelor-locuri, ascultam cu usurinta ce vorbeau doi batrani. Foarte urat din partea mea! Ei, si unul din ei povestea cum a avut el odata o criza, si noroc ca venise ambulanta la altcineva din sat (?) si ca l`a luat si pe el, ca altfel pana ajungea, cine stie ce se intampla. Apoi povesteste celalalt, ca stai sa vezi cand a venit dupa el ambulanta... Ca a avut nu stiu cate crize intr`o zi, si sa vezi ca nu avea baterii la aia ca sa`i faca din aia. Si ca un doctor a vrut sa ii faca nu stiu ce injectie, si a venit un alt doctor care a zis ca nu... Ceea ce pe mine ma nelinisteste este ca nu inteleg cum era dumnealui asa lucid si mai ales sa retina lucruri ce erau in preajma lui in timp ce avea mai multe crize. Dar trecem peste.
Buon. Si a luat tot personalul din spital la rand , ca sunt multi stagiari, care nu prea stiu ei, dar se baga. Si ca a venit unul la el cu o sonda (nu ma bag... nu cunosc), dar mosul "Stai! Nu sondezi nimic! Ca faci rana deschisa si cancerul e gata."
Binenteles ca mosul a fost internat. Si povestea cum era in salon, si ce oameni mai erau cu el in salon. Povestea, cu intelepciunea si rabdarea specifica unui om in varsta, cum mai era un barbat tanar cu el in salon, pe la vreo 35 de ani. Si ca intr`o seara, el se simtea rau, si a venit asistenta sa stinga lumina. El nu a apucat decat sa strige "Nu ma lasati sa mor!" si gata a fost. Mda... Celalalt completeaza cu ceva de genul "da, uite, acum e viata, acum nu e... ntz-ntz-ntz". Au venit unii cu un sac din ala de plastic cu fermoar si l`au luat. A doua zi cand a venit nevasta`sa, ca unde e barbatul ei. Pai, a murit. Cum a murit?!? "Io`te... asa", completeaza mosul.
Nu poti sa nu te gandesti la tine, sau la cineva drag. Daca e sa ajungi cu ambulanta la spital (si sa va iasa din minte ca voua nu vi se poate intampla), sau cineva drag ajunge la spital, in spitalele in care stim ca asa stau lucrurile, si sansele sa iesi de acolo sanatos sunt 50%, ce faci? Poti sa te transferi? Unde mergi atunci? Ati vazut "Moartea domnului Lazarescu", gandul asta va da fiori pe sira spinarii.
Am mers de la Romana la Eroilor ascultandu`i, si daca la inceput de drum zambeam de istorioarele lor cu ambulante, am coborat ingrozita de gandul ca eu sau cineva drag mie poate ajunge intr`o punga de plastic de spital.
Acum imi dau seama ca statia era in fata Spitalului Universitar de Urgenta...
Later edit: Cateva saptamani mai tarziu, m-am operat de apendicita in spitalul Universitar. Povestioara este si ea scrisa pe blog. The irony!
Buon. Si a luat tot personalul din spital la rand , ca sunt multi stagiari, care nu prea stiu ei, dar se baga. Si ca a venit unul la el cu o sonda (nu ma bag... nu cunosc), dar mosul "Stai! Nu sondezi nimic! Ca faci rana deschisa si cancerul e gata."
Binenteles ca mosul a fost internat. Si povestea cum era in salon, si ce oameni mai erau cu el in salon. Povestea, cu intelepciunea si rabdarea specifica unui om in varsta, cum mai era un barbat tanar cu el in salon, pe la vreo 35 de ani. Si ca intr`o seara, el se simtea rau, si a venit asistenta sa stinga lumina. El nu a apucat decat sa strige "Nu ma lasati sa mor!" si gata a fost. Mda... Celalalt completeaza cu ceva de genul "da, uite, acum e viata, acum nu e... ntz-ntz-ntz". Au venit unii cu un sac din ala de plastic cu fermoar si l`au luat. A doua zi cand a venit nevasta`sa, ca unde e barbatul ei. Pai, a murit. Cum a murit?!? "Io`te... asa", completeaza mosul.
Nu poti sa nu te gandesti la tine, sau la cineva drag. Daca e sa ajungi cu ambulanta la spital (si sa va iasa din minte ca voua nu vi se poate intampla), sau cineva drag ajunge la spital, in spitalele in care stim ca asa stau lucrurile, si sansele sa iesi de acolo sanatos sunt 50%, ce faci? Poti sa te transferi? Unde mergi atunci? Ati vazut "Moartea domnului Lazarescu", gandul asta va da fiori pe sira spinarii.
Am mers de la Romana la Eroilor ascultandu`i, si daca la inceput de drum zambeam de istorioarele lor cu ambulante, am coborat ingrozita de gandul ca eu sau cineva drag mie poate ajunge intr`o punga de plastic de spital.
Acum imi dau seama ca statia era in fata Spitalului Universitar de Urgenta...
Later edit: Cateva saptamani mai tarziu, m-am operat de apendicita in spitalul Universitar. Povestioara este si ea scrisa pe blog. The irony!
luni, 20 octombrie 2008
Pauza
Ca sa nu mai intrati cu sufletul la gura sa vedeti ce noi postari am mai postat, va anunt ca voi lua o pauza, pentru ca nu mai am timp sa scriu (sau sa gandesc :P). Dar raman datoare cu o poveste despre conferinta lui Kotter, despre concursul de drift din acest week`end, si un filmulet pe care l`am vazut in seara asta pe net, dar pe care nu`l postez acum pentru ca tre` sa fac niste reserch.
Ne vedem pe la sfarsitul lunii.
Take care y`all!
Ne vedem pe la sfarsitul lunii.
Take care y`all!
sâmbătă, 11 octombrie 2008
Nou stil muzical
... cel putin recent gasit de mine. La propriu, nimic nu e nou sub soare, dar are un nume. "Mash up", care este ceva ce noi deja practicam, more or less, si anume combinarea a doua melodii.
Deci nou dar nu prea, navigati voi sa gasiti varianta care va place, deocamdata, ce am gasit eu
http://www.youtube.com/watch?v=qaELivmHxI0&feature=related
Personal, imi place foarte mult stilu asta, ca potenteaza mai mult melodiile. Beat`ul este mai puternic. Satisfactia este dubla cu doua melodii nice combinate cum trebe. :p
Deci nou dar nu prea, navigati voi sa gasiti varianta care va place, deocamdata, ce am gasit eu
http://www.youtube.com/watch?v=qaELivmHxI0&feature=related
Personal, imi place foarte mult stilu asta, ca potenteaza mai mult melodiile. Beat`ul este mai puternic. Satisfactia este dubla cu doua melodii nice combinate cum trebe. :p
joi, 25 septembrie 2008
Lucruri simple
Abia mai am rabdare sa citesc editoriale. Stau la job, si citesc o revista interesanta, dar nu am rabdare sa citesc editoriale care stiu mi`ar da o hrana sufleteasca. Nu vreau sa ma bazez decat pe fapte, pe cifre, pe lucruri. Ce sec este, dar e sigur. Si acum mi se face dor de teatru, de trupa de teatru si colegi, de cor, si nu imi e dor de momentele alea, ci imi e dor de sentimentul ca te exprimi pe deplin. Si nu prin cuvintele altora.
Si mi`e dor de priviri, de hohote de ras, de nervi si injuraturi spuse cu sinceritate, si care te fac sa mustacesti, si nu sa fierbi de ciuda, si vreau sa scap de sabloanele in care m`am prins. MI`e dor de adancime.
A spune e mai simplu.
Si mi`e dor de priviri, de hohote de ras, de nervi si injuraturi spuse cu sinceritate, si care te fac sa mustacesti, si nu sa fierbi de ciuda, si vreau sa scap de sabloanele in care m`am prins. MI`e dor de adancime.
A spune e mai simplu.
luni, 22 septembrie 2008
O palma peste fata
Azi am fost martora unui eveniment care mi`a dat fiori pe sira spinarii si m`a facut sa iau in serios participantii la trafic din Bucuresti, statutul femeii de azi, statutul barbatului, siguranta pe strada, cine si cum ti`o ofera.
Titlul nu este o expresie de data asta, ci este la propriu.
Eram in tramvai, ascultam un audiobook si ma uitam pe geam. Tramvaiul in care eram trebuia sa o faca la dreapta, dar pentru ca un taxime-trist a tinut sa intre in coloana, desi nu mai avea loc, a blocat linia de tramvai. Daca s`a blocat tramvaiul, s`a blocat si toata coloana in care a vrut sa intre testosteronul. 10 masini au inceput tot felul de manevre pentru ca Taxius, zeul tuturor strazilor si semafoarelor din Bucuresti, sa intre in coloana si sa elibereze tramvaiul. Taximetristul a urla la masina din fata sa ii faca loc sa intre, chiar daca si aceea era bagata pana la refuz in celelalte. Cred ca este necesar sa mentionez ca in masina era o tipa foarte finuta, blonda, cu numar de Timisoara. La unmomendat, dupa ce el a urlat in toate felurile la ea, domnisoara s`a dat jos din masina si a tipat si ea la el, ca nu mai are loc sa se dea mai incolo, dupa care a intrat in masina. Testosteron a simtit ca el trebuie sa fie cel care pune punct, asa ca s`a dus la masina domnisoarei, si i`a aplicat un dos de palma, de i`au sarit ochelarii.
Bine`nteles ca domnisoara nu s`a dus sa`l ia la pumni, bine`nteles ca el a injurat`o in continuare din masina, bine`nteles ca alti testosteroni au rezonat (adica au zis "hahaha, asa, asa!" - pentru alti testosteroni) si bine`nteles ca taximetristul nu va pati nimic, unless tipa are un prieten care o iubeste tare mult.
Credeam ca soferii din Bucuresti se rezuma la idea ca ei sunt buricul targului, ca toata lumea, mai putin ei, sunt boi si vaci proaste, si la un claxon asezonat cu injuraturi. Cuvinte precum "respect" si "civilizatie" sunt ca peretele in nuca. Vorba lui Dobro si Craiu: "testosteron"... pe care il imprumuta si prea multe femei.
Ce faci, tu femeie, cand primesti in trafic o palma peste fata? Fie ea la propriu sau figurat. O intorci? Apelezi la cineva sa i`o intoarca? Suni la politie, care iti va da si ea o palma peste fata?
Sau, ca sa le eviti, stai cu frustrarea ta in masina cu geamurile inchise si portiere blocate.
Titlul nu este o expresie de data asta, ci este la propriu.
Eram in tramvai, ascultam un audiobook si ma uitam pe geam. Tramvaiul in care eram trebuia sa o faca la dreapta, dar pentru ca un taxime-trist a tinut sa intre in coloana, desi nu mai avea loc, a blocat linia de tramvai. Daca s`a blocat tramvaiul, s`a blocat si toata coloana in care a vrut sa intre testosteronul. 10 masini au inceput tot felul de manevre pentru ca Taxius, zeul tuturor strazilor si semafoarelor din Bucuresti, sa intre in coloana si sa elibereze tramvaiul. Taximetristul a urla la masina din fata sa ii faca loc sa intre, chiar daca si aceea era bagata pana la refuz in celelalte. Cred ca este necesar sa mentionez ca in masina era o tipa foarte finuta, blonda, cu numar de Timisoara. La unmomendat, dupa ce el a urlat in toate felurile la ea, domnisoara s`a dat jos din masina si a tipat si ea la el, ca nu mai are loc sa se dea mai incolo, dupa care a intrat in masina. Testosteron a simtit ca el trebuie sa fie cel care pune punct, asa ca s`a dus la masina domnisoarei, si i`a aplicat un dos de palma, de i`au sarit ochelarii.
Bine`nteles ca domnisoara nu s`a dus sa`l ia la pumni, bine`nteles ca el a injurat`o in continuare din masina, bine`nteles ca alti testosteroni au rezonat (adica au zis "hahaha, asa, asa!" - pentru alti testosteroni) si bine`nteles ca taximetristul nu va pati nimic, unless tipa are un prieten care o iubeste tare mult.
Credeam ca soferii din Bucuresti se rezuma la idea ca ei sunt buricul targului, ca toata lumea, mai putin ei, sunt boi si vaci proaste, si la un claxon asezonat cu injuraturi. Cuvinte precum "respect" si "civilizatie" sunt ca peretele in nuca. Vorba lui Dobro si Craiu: "testosteron"... pe care il imprumuta si prea multe femei.
Ce faci, tu femeie, cand primesti in trafic o palma peste fata? Fie ea la propriu sau figurat. O intorci? Apelezi la cineva sa i`o intoarca? Suni la politie, care iti va da si ea o palma peste fata?
Sau, ca sa le eviti, stai cu frustrarea ta in masina cu geamurile inchise si portiere blocate.
duminică, 14 septembrie 2008
Genul programului: comedie neagra
Bag de seama ca nici nu public mai mult pe blog, dupa cum promisesem (than again, promisses are made to be broken) si mai nou ma fac critic de film. Dar daca vad ceva frumos, trebuie sa spun lumii mai departe. Am mai vaut un film excelent.
Filmele englezesti (nu toate, binenteles) au fost mereu slabiciuna mea. Sunt spumoase, inteligente, trebuie sa aiba un umor negru, iar acea raceala cu care trateaza englezii lucruri socante, precum un omor, este absolut delicioasa.
Filmul pe care l`am vazut "se intituleaza" (ma amuzat verbul asta) "Death at a funeral". Va dati seama dupa titlu ca e as black as it gets. E o combinatie de familism, santaj, dragoste, grotesc, droguri, homosexualitate, nudism (dar care te face sa razi in hohote, si nu sa pui mana pe ochii celor sub 12 ani) si binenteles moarte, daca tot e o inmormantare.
Un "melange" foarte ponderat, nu cu acea exagerare cu care ne plictiseste Hollywood`ul, cu o multime de personje , care abia astepti sa vezi ce patesc, unde care fiecare in parte isi face rolul perfect. Si spun perfect cu toata gura. Apropo de asta, citeam pe imdb un comentariu la film, in care cineva comenta jocul actorilor. Si spunea ca Alan Tudyk a fost un deliciu, dar si Mathew MacFathien, dar si ala, si daca il pomenesc pe asta, trebuie sa il pomenesc si pe celalalt, cu care a facut un cuplu nemaipomenit. Dar defapt toata distributia a picat numai bine pe rol.
Vad ca am ramas fara epitete la superlativ din lista si asa saracacioasa, pentru un film din 2007, dar al carui umor nu are varsta. Va atasez un trailer, nu linkul, dupa cum faceam de obicei, pentru ca imi doresc din inima (cum ar spune Mihaela Radulescu) sa rada si altii pana nu mai pot respira, asa cum am patit eu.
Filmele englezesti (nu toate, binenteles) au fost mereu slabiciuna mea. Sunt spumoase, inteligente, trebuie sa aiba un umor negru, iar acea raceala cu care trateaza englezii lucruri socante, precum un omor, este absolut delicioasa.
Filmul pe care l`am vazut "se intituleaza" (ma amuzat verbul asta) "Death at a funeral". Va dati seama dupa titlu ca e as black as it gets. E o combinatie de familism, santaj, dragoste, grotesc, droguri, homosexualitate, nudism (dar care te face sa razi in hohote, si nu sa pui mana pe ochii celor sub 12 ani) si binenteles moarte, daca tot e o inmormantare.
Un "melange" foarte ponderat, nu cu acea exagerare cu care ne plictiseste Hollywood`ul, cu o multime de personje , care abia astepti sa vezi ce patesc, unde care fiecare in parte isi face rolul perfect. Si spun perfect cu toata gura. Apropo de asta, citeam pe imdb un comentariu la film, in care cineva comenta jocul actorilor. Si spunea ca Alan Tudyk a fost un deliciu, dar si Mathew MacFathien, dar si ala, si daca il pomenesc pe asta, trebuie sa il pomenesc si pe celalalt, cu care a facut un cuplu nemaipomenit. Dar defapt toata distributia a picat numai bine pe rol.
Vad ca am ramas fara epitete la superlativ din lista si asa saracacioasa, pentru un film din 2007, dar al carui umor nu are varsta. Va atasez un trailer, nu linkul, dupa cum faceam de obicei, pentru ca imi doresc din inima (cum ar spune Mihaela Radulescu) sa rada si altii pana nu mai pot respira, asa cum am patit eu.
marți, 2 septembrie 2008
All in #*%$*# Brugges!
Am vazut un film excelent week`endul trecut. “In Brugges”, in regia lui Martin McDonagh, cu Colin Farell, Brendan Gleeson si Ralph Finnes. Dupa cum citem si in comentariile de pe imdb, filmul este o gura de aer proaspat, dintr`o industrie incarcata de clisee, happy ending si menajamente.
Filmul surprinde realitatea unor asasini platiti, greseli si consecinte in aceasta meserie, dar si onoarea la care acestia tin.
Inceputul filmului este ambiguu, si nu intelegi de ce doi oameni sunt in Brugges, din cate se pare impotriva vointelor lor. Pe scurt, intriga sta in felul urmator: Ray, un asasin platit, interpretat de Colin Farell, a ucis din greseala un copil. Seful lui, Harry interpretat de Ralph Finess, i`a ordonat lui si colegului lui, Ken (Brendan Gleeson) sa plece din Londra in Brugges si sa astepe noi instructiuni. Instructiunile le`a primit numai Ken, si constau in uciderea lui Ray, pentru greseala. Acesta refuza sa o faca, avand convingerea ca Ray se caieste si va incerca sa faca ceva mai bun cu viata lui. Pentru dezonorare, Harry vine in Brugges sa ii ucida pe amandoi. Desi planurile fiecaruia par simple, destinele si principiile fiecarui duc la un cu totul alt rezultat, care impresioneaza prin realism.
Filmul este format din paradoxuri. Pe deoparte, Brugges este un oras de vis din Belgia, si totul in acel oras pare ca tine de basm. Orasul vine in totala contradictie cu drama pe care o traiesc personajele. Pe de alta parte, lumea acestor asasini este in totala contradictie cu lumea normala si viata obisnuita a celor din Brugges. Chiar si atunci cand Ray sau Harry au de aface cu persoane din sfera narcoticelor sau armelor bruggiene, care apartin tot campului lexical al infractiunii, acestia se disting de caracterele celorlalte personaje.
Paradoxul sta si in personaje. Evolutia personalitatii personajelor, principiile si actiunile, omenia si sangele rece cu care vorbesc despre lucruri amuza dar in acelasi timp iti dau un fior rece pe sira spinarii, la gandul ca oamenii se imunizeaza la moarte. Si desi moartea este presenta pe parcursul filmului, aceasta devine numai un context prin care personajele traiesc.
Colin Farell face un rol minunat, profund si credibil. Desi plange, incearca sa se sinucida, nu este in niciun moment patetic, cum l`am vazut spre exemplu in „Alexandru”. Desi omoara un copil, cainta si suferinta lui, sinceritatea si bucuria pe care le traieste, toate progresiv, te fac sa`ti doresti inca o sansa pentru „the poor punk” (amarat). Ralph Finnes este ca intotdeauna elegant, si parca reprezinta constiinta morala a intregului film.
Un film piperat cu empatie si umor, in care se spune f*** de 126 de ori in 107 minute.
Voila doua dialoguri:
Ray: Harry, I've got an idea.
Harry: What?
Ray: My room faces out the canal, right? I'm going to go back to me room, jump into the canal, see if I can swim to the other side and escape.
Harry: All right.
Ray: If you go outside around the corner, you can shoot at me from there and try to get me. That way we'll leave this lady and her baby out of the whole entire thing.
Harry: You completely promise to jump into the canal? I don't want to run out there, come back in ten minutes, and find you ******* hiding in a cupboard.
Ray: I completely promise, Harry. I'm not going to risk having another little kid dying on me.
Harry: So, hang on - I go outside and I go which way? Right or left?
Ray: [upset] You go right, don't you? You can see it from the doorway! It's a big ******* canal!
Harry: All right. Jesus. I only just got here, haven't I? Okay, on the count of one, two, three, go. Okay?
Ray: Okay.
[long pause]
Ray: What? Who says it?
Harry: Well you say it.
Marie: You people are mad!
Ray: Do you think this is good?
Ken: Do I think what's good?
Ray: You know, going around in a boat, looking at stuff?
Ken: Yes, I do. It's called sight-seeing.
Vizionare placuta!
Filmul surprinde realitatea unor asasini platiti, greseli si consecinte in aceasta meserie, dar si onoarea la care acestia tin.
Inceputul filmului este ambiguu, si nu intelegi de ce doi oameni sunt in Brugges, din cate se pare impotriva vointelor lor. Pe scurt, intriga sta in felul urmator: Ray, un asasin platit, interpretat de Colin Farell, a ucis din greseala un copil. Seful lui, Harry interpretat de Ralph Finess, i`a ordonat lui si colegului lui, Ken (Brendan Gleeson) sa plece din Londra in Brugges si sa astepe noi instructiuni. Instructiunile le`a primit numai Ken, si constau in uciderea lui Ray, pentru greseala. Acesta refuza sa o faca, avand convingerea ca Ray se caieste si va incerca sa faca ceva mai bun cu viata lui. Pentru dezonorare, Harry vine in Brugges sa ii ucida pe amandoi. Desi planurile fiecaruia par simple, destinele si principiile fiecarui duc la un cu totul alt rezultat, care impresioneaza prin realism.
Filmul este format din paradoxuri. Pe deoparte, Brugges este un oras de vis din Belgia, si totul in acel oras pare ca tine de basm. Orasul vine in totala contradictie cu drama pe care o traiesc personajele. Pe de alta parte, lumea acestor asasini este in totala contradictie cu lumea normala si viata obisnuita a celor din Brugges. Chiar si atunci cand Ray sau Harry au de aface cu persoane din sfera narcoticelor sau armelor bruggiene, care apartin tot campului lexical al infractiunii, acestia se disting de caracterele celorlalte personaje.
Paradoxul sta si in personaje. Evolutia personalitatii personajelor, principiile si actiunile, omenia si sangele rece cu care vorbesc despre lucruri amuza dar in acelasi timp iti dau un fior rece pe sira spinarii, la gandul ca oamenii se imunizeaza la moarte. Si desi moartea este presenta pe parcursul filmului, aceasta devine numai un context prin care personajele traiesc.
Colin Farell face un rol minunat, profund si credibil. Desi plange, incearca sa se sinucida, nu este in niciun moment patetic, cum l`am vazut spre exemplu in „Alexandru”. Desi omoara un copil, cainta si suferinta lui, sinceritatea si bucuria pe care le traieste, toate progresiv, te fac sa`ti doresti inca o sansa pentru „the poor punk” (amarat). Ralph Finnes este ca intotdeauna elegant, si parca reprezinta constiinta morala a intregului film.
Un film piperat cu empatie si umor, in care se spune f*** de 126 de ori in 107 minute.
Voila doua dialoguri:
Ray: Harry, I've got an idea.
Harry: What?
Ray: My room faces out the canal, right? I'm going to go back to me room, jump into the canal, see if I can swim to the other side and escape.
Harry: All right.
Ray: If you go outside around the corner, you can shoot at me from there and try to get me. That way we'll leave this lady and her baby out of the whole entire thing.
Harry: You completely promise to jump into the canal? I don't want to run out there, come back in ten minutes, and find you ******* hiding in a cupboard.
Ray: I completely promise, Harry. I'm not going to risk having another little kid dying on me.
Harry: So, hang on - I go outside and I go which way? Right or left?
Ray: [upset] You go right, don't you? You can see it from the doorway! It's a big ******* canal!
Harry: All right. Jesus. I only just got here, haven't I? Okay, on the count of one, two, three, go. Okay?
Ray: Okay.
[long pause]
Ray: What? Who says it?
Harry: Well you say it.
Marie: You people are mad!
Ray: Do you think this is good?
Ken: Do I think what's good?
Ray: You know, going around in a boat, looking at stuff?
Ken: Yes, I do. It's called sight-seeing.
Vizionare placuta!
luni, 1 septembrie 2008
Mare la bulgari...
Am fost si eu la Bulgari, cum merge tot romanul fara litoral in tara lui. Ei, sa nu fiu rea, se spunea ca acolo sunt servicii bune (adica mai bune decat la noi), preturi mici si peisajul mai frumos, doi in unu, munte si mare.
Nu o s`o lungesc foarte mult. Am fost la Nisipurile de Aur, dar depinde pe a cui plaja erai ca sa vezi nisipuri de aur. Erau si scoici, si pietre, dar nu`ti rupeai totusi picioarele. Apa... depindea de curentii marini, cam ca la orice mare. Odata mai curata, odata mai murdara... preponderent nu te scarbeai cand intrai sa te balacesti, si cert e ca se strangeau algele de pe mal.
Plecam acum de pe plaja prin statiune. Oferta pe tarabe slaba spre foarte slaba. Aceleasi lucruri peste tot iar preturile.... O poseta din carpa, care nu iti lasa o lacrima in coltul ochiului, 60 RON, plin de curele cu D&G, esarfe, bratari si margele. Am avut impresia ca au o obsesie pentru facaturi, in sensul ca toate esarfele/posetele/curelele/accesoriile erau de la Versace, D&G (Daniel & Gabriel cum ar spune cocalari.ro), YSL. In plus, toate erau, desi ieftine, scumpe.
Altceva: MANCAREA ERA SCUMPA!!! Dovada, o pizza - 28RON, paste - 20RON, frigarui - 340 RON, porumb fiert - 6 RON. Si lista poate sa continue.
Oricum, odata se merita sa mergi, macar sa vezi campuri pustii, de la vama spre statiune, cat de ramasi in urma sunt, lada niva si moskvici, cati romani sunt acolo, mai ales in week`end si sa nu ratati castelul Balcic.
A, sa nu uit, mancarea pe langa ca e scumpa, e grasa si nu e gustoasa. La intoarcere am mancat in Vama, si era atat de buuuuuun! Si ca tot am ajuns si aici, Vama Veche e o statiune superba, nu prin aspect, ci prin senzatie. N`am stat decat 2 ore, cat am mancat si ne`am plimbat pe plaja, dar e altfel... te face sa zambesti. :)
Cam atat. Pentru informatii suplimentare, contactati`ma prin comment.
Nu o s`o lungesc foarte mult. Am fost la Nisipurile de Aur, dar depinde pe a cui plaja erai ca sa vezi nisipuri de aur. Erau si scoici, si pietre, dar nu`ti rupeai totusi picioarele. Apa... depindea de curentii marini, cam ca la orice mare. Odata mai curata, odata mai murdara... preponderent nu te scarbeai cand intrai sa te balacesti, si cert e ca se strangeau algele de pe mal.
Plecam acum de pe plaja prin statiune. Oferta pe tarabe slaba spre foarte slaba. Aceleasi lucruri peste tot iar preturile.... O poseta din carpa, care nu iti lasa o lacrima in coltul ochiului, 60 RON, plin de curele cu D&G, esarfe, bratari si margele. Am avut impresia ca au o obsesie pentru facaturi, in sensul ca toate esarfele/posetele/curelele/accesoriile erau de la Versace, D&G (Daniel & Gabriel cum ar spune cocalari.ro), YSL. In plus, toate erau, desi ieftine, scumpe.
Altceva: MANCAREA ERA SCUMPA!!! Dovada, o pizza - 28RON, paste - 20RON, frigarui - 340 RON, porumb fiert - 6 RON. Si lista poate sa continue.
Oricum, odata se merita sa mergi, macar sa vezi campuri pustii, de la vama spre statiune, cat de ramasi in urma sunt, lada niva si moskvici, cati romani sunt acolo, mai ales in week`end si sa nu ratati castelul Balcic.
A, sa nu uit, mancarea pe langa ca e scumpa, e grasa si nu e gustoasa. La intoarcere am mancat in Vama, si era atat de buuuuuun! Si ca tot am ajuns si aici, Vama Veche e o statiune superba, nu prin aspect, ci prin senzatie. N`am stat decat 2 ore, cat am mancat si ne`am plimbat pe plaja, dar e altfel... te face sa zambesti. :)
Cam atat. Pentru informatii suplimentare, contactati`ma prin comment.
luni, 11 august 2008
Perseide!
Stiu ca e short notice, dar maine sunt perseidele (ploaie de stele).
Cel mai cunoscut curent de meteori al anului, Perseide, va atinge in noaptea de 12/13 august maximum de activitate. Dintr-un loc cu cerul curat, lipsit de poluare luminoasa, se pot vedea cu ochiul liber in noaptea respectiva peste 200-300 de meteori. ncepand cu ora 23, activitatea va creste constant.
Aveti pretextul perfect sa iesiti din casa, poate chiat din oras, sa nu fie smogul care sa blocheze cerul si vizibilitatea, si uitati`va pe cer.
Have a nice view!
PS: Eu anul trecut nu am vazut multe stele, dar a fost un pretext bun sa ies, and I had a really good time. :D
Cel mai cunoscut curent de meteori al anului, Perseide, va atinge in noaptea de 12/13 august maximum de activitate. Dintr-un loc cu cerul curat, lipsit de poluare luminoasa, se pot vedea cu ochiul liber in noaptea respectiva peste 200-300 de meteori. ncepand cu ora 23, activitatea va creste constant.
Aveti pretextul perfect sa iesiti din casa, poate chiat din oras, sa nu fie smogul care sa blocheze cerul si vizibilitatea, si uitati`va pe cer.
Have a nice view!
PS: Eu anul trecut nu am vazut multe stele, dar a fost un pretext bun sa ies, and I had a really good time. :D
miercuri, 6 august 2008
Guns and roses
Nu am sa ma refer la formatie, in ciuda titlului, ci la arme. Ati vazut"Traficantul de arme" cu Nicholas Cage sau "Blood diamonds" cu Leonardo di Caprio? Sunt doua filme excelente, ce fac parte din acea categoria care prezinta o realitate, fara final fericit. Sunt filme care te scot din naivitate si`ti arata cat de mica e lumea, cat de modificata in realitate. Ca sa fiu inteleasa mai bine, intelegi, spre exemplu de ce a fost razboiul; civil in Siera Leon. De tot in ceata?
In "Blood diamonds" era o scena in care se povestea ca de fiecare data cand in Africa se gaseste o resursa, precum petrol, cauciuc, diamante, se isca un razboi civil. Acesta era si cazul in film. Pe scurt: s-au descoperit mine cu diamante. Au aparut rebelii, care cautau diamante, pe care luau arme, pe care le foloseau sa distruga comunitati, sa ia ostatici sa le caute diamante pentru ica niste arme, a, si ca sa lupte impotriva guvernului. Erau niste "baieti destepti" care luau diamantele, le duceau in tara alaturata, le exportau de acolo, dar de fapt se exporta mai mult decat era pe hartie, desigur nu foarte scump, sa ne permitem. Diamantele erau luate dai mai susii baieti destepti, care finantau tot acest transport, cumparau diamantele, iar surplusul il puneau intr`un seif, pentru ca oferta sa fie mica, pentru ca pretul sa fie mare. Nice doing business with you!
Asta in timp ce, revin, in Africa era razboi civil, in timp ce rebelii furau copii, pe care ii educau sa omoare, si ei omorau. Scena care mi`a ramas in minte este aceea a unor copii, cu arma in mana, care trageau de parca era un pistol cu apa. Si nu puteai sa te duci sa`i tragi de urechi, ca te omorau. Acestia sunt guns and roses.
Si ca un supliment, in (God bless) America, in Florida, daca iti luai un credit, primeai bonus o arma. Un puscoci, to be precise. Si tot in (God bless) America, exista un fel de comitet al sustinatorilor armelor, care se leaga de mai orice, sa forteze statul sa faca arma legala la purtator si acolo, si acolo...
marți, 22 iulie 2008
miercuri, 16 iulie 2008
Ciocolata
De cate ori scrieti pe lista de cumparaturi ciocolata Poiana/Mars/Primola sau orez de la...? De cate ori ati intrat in benzinarie cu gandul clar de a face plinul, si ati plecat de acolo si cu un Bounty? Nu este nevoia noastra de a cheltui banii, si nici nu suntem victimele marketingului.
Pur si simplu ne place sa ne alintam, sa ne rasplatim, pe noi sau pe ceilalti (vezi iubitul pe care-l mustra constiinta). Nu e nevoie sa va spun eu, ci numai sa constentizati de cate ori v-ati alintat cu ciocolata, sau sa-i spunem generic, un dulce, pe care l-ati cumparat pe nesimtite.
Dupa ce ati cotelit prin super/hypermarket, ajungeti la coada la casa unde trebuie sa stati. Cel din fata voastra si`a insirat toate cumparaturile, si uitandu`va in jur vedeti o ciocolata si aproape pe nesimtite o puneti in cos. De cate ori ati facut asta? Acum hai sa facem un exercitiu de memorie. Unde este ciocolata pusa in magazin, cea de genul Mars, Bounty, si cele tip baton? Sunt la casa. Pe acest fenomen se bazeaza 90% din producatorii de ciocolata, pe joaca, nostalgia copilariei, pofte, instinct.
Si ca sa va dati seama de un lucru (nu vreau sa va influentez), M&M aduce venituri mai mari decat o fac tigarile Camel.
Pur si simplu ne place sa ne alintam, sa ne rasplatim, pe noi sau pe ceilalti (vezi iubitul pe care-l mustra constiinta). Nu e nevoie sa va spun eu, ci numai sa constentizati de cate ori v-ati alintat cu ciocolata, sau sa-i spunem generic, un dulce, pe care l-ati cumparat pe nesimtite.
Dupa ce ati cotelit prin super/hypermarket, ajungeti la coada la casa unde trebuie sa stati. Cel din fata voastra si`a insirat toate cumparaturile, si uitandu`va in jur vedeti o ciocolata si aproape pe nesimtite o puneti in cos. De cate ori ati facut asta? Acum hai sa facem un exercitiu de memorie. Unde este ciocolata pusa in magazin, cea de genul Mars, Bounty, si cele tip baton? Sunt la casa. Pe acest fenomen se bazeaza 90% din producatorii de ciocolata, pe joaca, nostalgia copilariei, pofte, instinct.
Si ca sa va dati seama de un lucru (nu vreau sa va influentez), M&M aduce venituri mai mari decat o fac tigarile Camel.
joi, 10 iulie 2008
Ca sa stiti unde si cum
Telefonul Copilului este un program demarat de Romtelecom. Serviciul se adreseaza copiilor-victime ale abuzurilor, persoanelor care doresc sa reclame un abuz asupra unui copil si parintilor care au nevoie de consiliere. In 2007, la Telefonul Copilului s-au inregistrat 1090 de solicitari valide.
P&G
"Sansa la viata, sansa la noi amintiri" este un proiect organizat de Procter&Gamble dedicat sprijinirii copiilor ce sufera de malformatii cardiace. Intre 1 iulie si 30 septembrie, fiecare persoana poate contribui la succesul campaniei prin cumpararea oricarui produs participant in campanie (Ariel, Bonux, Tide, Ace, Lenor, Fairy, Mr. Proper, Pampers, Always, Discreet, Wask&Go, Head&Shoulders si Gillette).
Donatiile stranse vor merge catre Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant din Targu-Mures.
Procter&Gamble a facut deja o donatie de 300.000 de dolari spitalului din Targu Mures pentru inceperea lucrarilor la noul bloc operator.
"Sansa la viata, sansa la noi amintiri" este un proiect organizat de Procter&Gamble dedicat sprijinirii copiilor ce sufera de malformatii cardiace. Intre 1 iulie si 30 septembrie, fiecare persoana poate contribui la succesul campaniei prin cumpararea oricarui produs participant in campanie (Ariel, Bonux, Tide, Ace, Lenor, Fairy, Mr. Proper, Pampers, Always, Discreet, Wask&Go, Head&Shoulders si Gillette).
Donatiile stranse vor merge catre Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant din Targu-Mures.
Procter&Gamble a facut deja o donatie de 300.000 de dolari spitalului din Targu Mures pentru inceperea lucrarilor la noul bloc operator.
Vodafone sustine cel mai amplu program de donare de sange.
Cine doreste sa doneze, poata sa mearga la urmtoarele centre:
Bucuresti: Universitatea Politehnica, Cladirea Rectorat, Hol central, Splaiul Independentei Nr 313
Arad: Centrul de Transfuzie Sangvina ARAD, Str. Spitalului Nr. 2-4, Tel: 0257/ 270.597
Bacau: Centrul de Transfuzie Sangvina BACAU, Str. Marasesti Nr. 22, Tel: 0234/535.769
Cluj-Napoca: Centrul de Transfuzie Sangvina CLUJ-NAPOCA, Str. N. Balcescu Nr. 18, Tel: 0264/592.882
Craiova: Centrul de Transfuzie Sangvina CRAIOVA, Str. M. Antonescu Nr. 60, Tel : 0251/418.171
Iasi: Centrul de Transfuzie Sangvina IASI, Str. N. Balcescu Nr. 21, Tel: 023 2/224.371
Constanta: Centrul de Transfuzie Sangvina CONSTANTA, Str. N. lorga Nr. 85, Tel: 0241/520.711
Timisoara: Universitatea de Vest, Hol central, Bd Vasile Parvan Nr 4
Bucuresti: Universitatea Politehnica, Cladirea Rectorat, Hol central, Splaiul Independentei Nr 313
Arad: Centrul de Transfuzie Sangvina ARAD, Str. Spitalului Nr. 2-4, Tel: 0257/ 270.597
Bacau: Centrul de Transfuzie Sangvina BACAU, Str. Marasesti Nr. 22, Tel: 0234/535.769
Cluj-Napoca: Centrul de Transfuzie Sangvina CLUJ-NAPOCA, Str. N. Balcescu Nr. 18, Tel: 0264/592.882
Craiova: Centrul de Transfuzie Sangvina CRAIOVA, Str. M. Antonescu Nr. 60, Tel : 0251/418.171
Iasi: Centrul de Transfuzie Sangvina IASI, Str. N. Balcescu Nr. 21, Tel: 023 2/224.371
Constanta: Centrul de Transfuzie Sangvina CONSTANTA, Str. N. lorga Nr. 85, Tel: 0241/520.711
Timisoara: Universitatea de Vest, Hol central, Bd Vasile Parvan Nr 4
Din pacate nu am gasit data in care se poate dona la fiecare.
Petrosani: Universitatea Petrosani, Str. Universitatii Nr. 20
Targu Mures: Centrul de Transfuzie Sangvina TARGU-MURES, Str. Nolter Karoly Nr. 2, Tel: 0265/214.507
Resita: Centrul de Transfuzie Sangvina RESITA, Str. I.L. Caragiale, Nr. 1, Tel: 0255/213 587
Targu Jiu: Centrul de Transfuzie Sangvina TARGU JIU, Str. 22 Decembrie nr. 22 bis, Tel: 0253/244.731
Sibiu: Centrul de Transfuzie Sangvina SIBIU, Bdul. Corneliu Coposu, Nr 2-4, Tel: 0269 431583 / 0269 235156
Petrosani: Universitatea Petrosani, Str. Universitatii Nr. 20
Targu Mures: Centrul de Transfuzie Sangvina TARGU-MURES, Str. Nolter Karoly Nr. 2, Tel: 0265/214.507
Resita: Centrul de Transfuzie Sangvina RESITA, Str. I.L. Caragiale, Nr. 1, Tel: 0255/213 587
Targu Jiu: Centrul de Transfuzie Sangvina TARGU JIU, Str. 22 Decembrie nr. 22 bis, Tel: 0253/244.731
Sibiu: Centrul de Transfuzie Sangvina SIBIU, Bdul. Corneliu Coposu, Nr 2-4, Tel: 0269 431583 / 0269 235156
luni, 7 iulie 2008
We are all going to die!
In ciuda titlului cu iz ironic, tema postului e destul de serioasa.
Am vazut ieri un documentar, A unsprezecea ora, in care se tratau teme ca incalzirea globala, how we are all going to fry, cat de mult se greseste la nivel global, prin poluarea la nivel industrial si asa mai departe.
Oricum, documentarul iti da fiori.
Si discutand cu o colega documentarul, mi`am dat seama ca la nivel de constiinta a unui om, nu ai cum sa schimbi lucrurile. Ok, tu nu iti mai iei masina, dar alti 10 isi vor lua, si ce e masina ta, pe langa marile uzine, pe langa traficul intens al avioanelor si, din nou, asa mai departe.
Da, eu vreau sa reciclez, si toate ziarele pe care le citesc le voi pune in ghenele pentru reciclare, dar ghenele sunt cam departe pentru blocul meu, pentru ca firma de salubrizare din sector nu are bani sa`si cumpere utilaje speciale pentru a ridica materialele reciclabile, si pana car o sacosa de ziare pana haaaat, ca nu vreau sa`mi iau masina, s`ar putea sa mi se duca spiritul civic la primul cos de gunoi. Si mai e o chestiune, depasind spatiul personal, de altfel care poate face diferenta, unii oameni mari, la o intalnire in Londra, au spus ca, ok, vreti sa punem utilaje, tehnologii environment friendly, si care sa polueze spre zero? Ok, in secunda doi le instalam, dar benzina va costa de 3 ori mai mult. Si in momentul de fata atati soferi protesteaza din cauza pretului benzinei.
Si totusi, macar daca, si vorbesc in categoria mea de varsta, mai multi tineri ar recicla, si si`ar lua biciclete si trotinete, mai multi tineri ar gandi ca mine, ca mai exista atii ca ei, si poate impreuna pot face o diferenta. Dar cei care tin lumea in mana acum au alte griji, ca pana planeta se duce dracu`, ei mor si nu vor suferi. Si pana vine noua generatie, sper cu noi conceptii si credinte, s`ar putea sa fie prea tarziu sa mai schimbe ceva.
Oricat de naiva as fi sa cred ca pot face diferenta, tot pe jos, cu ratb/ metrou sau trotineta voi merge. Si tot voi insista sa reciclez, si tot voi stinge lumina sau calculatorul cand nu am nevoie de ele. Pentru ca`mi pasa. Si asta e minimul de efort pe care pot sa`l depun. Infim.
"Noi trebuie sa devenim schimbarea pe care o cautam in lume", Gandhi.
http://youtube.com/watch?v=7IBG2V98IBY
Am vazut ieri un documentar, A unsprezecea ora, in care se tratau teme ca incalzirea globala, how we are all going to fry, cat de mult se greseste la nivel global, prin poluarea la nivel industrial si asa mai departe.
Oricum, documentarul iti da fiori.
Si discutand cu o colega documentarul, mi`am dat seama ca la nivel de constiinta a unui om, nu ai cum sa schimbi lucrurile. Ok, tu nu iti mai iei masina, dar alti 10 isi vor lua, si ce e masina ta, pe langa marile uzine, pe langa traficul intens al avioanelor si, din nou, asa mai departe.
Da, eu vreau sa reciclez, si toate ziarele pe care le citesc le voi pune in ghenele pentru reciclare, dar ghenele sunt cam departe pentru blocul meu, pentru ca firma de salubrizare din sector nu are bani sa`si cumpere utilaje speciale pentru a ridica materialele reciclabile, si pana car o sacosa de ziare pana haaaat, ca nu vreau sa`mi iau masina, s`ar putea sa mi se duca spiritul civic la primul cos de gunoi. Si mai e o chestiune, depasind spatiul personal, de altfel care poate face diferenta, unii oameni mari, la o intalnire in Londra, au spus ca, ok, vreti sa punem utilaje, tehnologii environment friendly, si care sa polueze spre zero? Ok, in secunda doi le instalam, dar benzina va costa de 3 ori mai mult. Si in momentul de fata atati soferi protesteaza din cauza pretului benzinei.
Si totusi, macar daca, si vorbesc in categoria mea de varsta, mai multi tineri ar recicla, si si`ar lua biciclete si trotinete, mai multi tineri ar gandi ca mine, ca mai exista atii ca ei, si poate impreuna pot face o diferenta. Dar cei care tin lumea in mana acum au alte griji, ca pana planeta se duce dracu`, ei mor si nu vor suferi. Si pana vine noua generatie, sper cu noi conceptii si credinte, s`ar putea sa fie prea tarziu sa mai schimbe ceva.
Oricat de naiva as fi sa cred ca pot face diferenta, tot pe jos, cu ratb/ metrou sau trotineta voi merge. Si tot voi insista sa reciclez, si tot voi stinge lumina sau calculatorul cand nu am nevoie de ele. Pentru ca`mi pasa. Si asta e minimul de efort pe care pot sa`l depun. Infim.
"Noi trebuie sa devenim schimbarea pe care o cautam in lume", Gandhi.
http://youtube.com/watch?v=7IBG2V98IBY
joi, 3 iulie 2008
It's official!
Vorbeam cu pritenul meu depsre acest blog, ce as putea sa fac sa depasesc numarul de 100 vizitatori in 3 luni. Unul din sfaturile lui a fost sa scriu mai des, ca atunci cand o persoana scrie 2-3 posturi la 1-2 saptamani, si cititorul va intra mai rar, cu gandul lasa, ca intru la o luna si citesc 2-3 articole. Dar in momentul de fata, in special, ma confrunt cu o dilema; nu am ce sa scriu de interes general aici atat de des, din ceea ce fac eu, pentru ca blogul sa fie in realitate o carte de vizita. Tin inca la principiul ca acest blog sa va informeze cu ceva, sa comunica ceva worth saying.
Nu vreau sa scriu probleme existentiale si sa alunec spre patetism, asa cum fac cateva bloguri, si nu consider ca problemele existentiale ale unui bloger v`ar atrage sa cititi un blog, mai ales atat timp cat nu va cocosati de ras la stilul meu de a nara.
So, I got to thinkin`, ce ar fi sa scriu cate un post cu informatii intr`adevar de interes general. Cum ar fi energia eoliana, din ce se mai face asta si aia, lucruri care sa va imbogateasca spiritaul.... I shell be the new wikipedia. :D
Pentru o mic mostra, aseara dadeam search pe site`urile ziarelor autohtone la cuvantul responsabilitate, si cele mai multe rezultate erau din politica. Isn't it ironic?
Nu vreau sa scriu probleme existentiale si sa alunec spre patetism, asa cum fac cateva bloguri, si nu consider ca problemele existentiale ale unui bloger v`ar atrage sa cititi un blog, mai ales atat timp cat nu va cocosati de ras la stilul meu de a nara.
So, I got to thinkin`, ce ar fi sa scriu cate un post cu informatii intr`adevar de interes general. Cum ar fi energia eoliana, din ce se mai face asta si aia, lucruri care sa va imbogateasca spiritaul.... I shell be the new wikipedia. :D
Pentru o mic mostra, aseara dadeam search pe site`urile ziarelor autohtone la cuvantul responsabilitate, si cele mai multe rezultate erau din politica. Isn't it ironic?
miercuri, 2 iulie 2008
Numai doua lucruri am de spus:
E ironic cum "plant" inseamna si planta si combinat. Poate combinatele acum fac CSR`uri pentru plante... poate combinatele o sa devina oaze... :p
Am o intrebare, va rog sa ma elucidati:
De ce e blogul lui Manafu asa de bun/ admirat?
Am o intrebare, va rog sa ma elucidati:
De ce e blogul lui Manafu asa de bun/ admirat?
luni, 23 iunie 2008
Original vs Modificat
Parerile sunt impartite in ceea ce priveste arta fotografica. Si cu atat mai mult acum, ca au aparut fotografi ca ciupercile dupa ploaie. Pe bune, cati pusti/ adolescenti indeosebi ati vazut cu super Canon sau Nikon la gat, facand poze dupa poze. Nu am nimic cu asta, nu am ajuns inca la stadiul de baba "pe vremea mea", problema mea priveste ce urmeaza. Spre exemplu sa ne gandim la pozele de pe mess, fie ca sunt facute cu super telefonul in baie, sau in parc, sau cu super aparatul, fie ca le faci singur sau iti sunt facute, cat de multe sunt modificate. Fie ca este modificata lumina, nuanta, culorile, cropuita, multe poze sunt modificate.
Eu nu sunt de parere ca atunci cand modificam fotografia, dam in cu totul altceva, care nu se mai numeste arta fotografica. Arta are loc cand reusesti sa prinzi un colt al lumii reale, in frumusetea ei naturala. Oricum, aparatele cu meniul sau obiectivul pot modifica imaginea, dar cand vine vorba de prelucrare pe calculator, deja nu mai surprindem realitatea.
Ok, daca vorbim de crop, inteleg. Voiai sa prinzi o musca si nu puteai sa te duci asa aproape, dar de aici pana a face pe Catherine Deneuve fara riduri e cale lunga.
luni, 16 iunie 2008
ENJOY!
Poftim, pentru o jumatate de ora de rasete, uimire, si dat din cap negativ dar cu zambetul pe buze, printre "ntzzz, ntzzz, ntzzz".
Cocalari si Pitipoanceee!!!
Cocalari si Pitipoanceee!!!
sâmbătă, 14 iunie 2008
Scoala vs. Real Life
Vad ca-mi fac un hobby din a scrie in diverse locuri si timpuri mai mult sau mai putin potrivite. Dar cand te loveste ceva, tipi. Pe langa asta, vad ca nu mai pot sa scriu daca trece momentul despre care vreau sa scriu. Si de ce sa te asezi la masa de lucru ai`n`ai`chef (apropo de un post mai vechi)? Poti sa te asezi la masa si cand ai chef, chiar daca initial faci altceva. Macar poti face un lucru bun.
Cam asa simt eu acum, cant sunt la o conferinta International Dispute Resolution Seminar, organizata de Business Standard, Zamfirescu-Racoti-Predoiu (parteneriat intr-o "casa" de avocatura) si Premium Communication. Cu 5 avocati excelenti in domeniul lor, dar o caracteristica pe care o credeam esentiala in domeniu, nu prea si-o manifesta: oratoria. (Vorbesc la prezent pentru a scriu in timp ce conferinta se desfasoara)
Poate ca unul.. hai inca doua jumatati, mai ridica privirile audientei. Trebuie sa mentionezi ca acestia sunt vorbitori englezi. Sunt multe lucruri care imi vin in minte si despre care as vrea sa vorbesc, printre care:
Avem cursuri de etica, deontologie, suntem invatati sa facem asa si niciodata asa. Si iesim din facultati si suntem bulversati de cum stau lucrurile de fapt. "Da` cum sa faci asta?" Aproape ca ai spune ca in carte scrie altfel, daca o citesti, daca nu, ceva in tine spune ca something is not right... J. J Rousseau avea dreptate pe de`o parte cand spunea ca omul se naste pur, societatea il perverteste.
Sunt in sesiune.... am multe cursuri de invatat, multe amanunte din curs imi vor scade puncte la examen, amanunte de care nu voi mai fi intrebata niciodata. Dar sunt sigura ca profesorii au motive intemeiate pentru care ne cer sa invatam pe de rost acele capitole.
Cam asa simt eu acum, cant sunt la o conferinta International Dispute Resolution Seminar, organizata de Business Standard, Zamfirescu-Racoti-Predoiu (parteneriat intr-o "casa" de avocatura) si Premium Communication. Cu 5 avocati excelenti in domeniul lor, dar o caracteristica pe care o credeam esentiala in domeniu, nu prea si-o manifesta: oratoria. (Vorbesc la prezent pentru a scriu in timp ce conferinta se desfasoara)
Poate ca unul.. hai inca doua jumatati, mai ridica privirile audientei. Trebuie sa mentionezi ca acestia sunt vorbitori englezi. Sunt multe lucruri care imi vin in minte si despre care as vrea sa vorbesc, printre care:
- E dificil sa participi la o conferinta intr-un domeniu pe care nu-l cunosti, cu atat mai mult cu cat se folosesc notiuni abstracte si mai ales in perceptia mea... notiuni abstracte se suprapun cu un context abstract... you lost me...
- De ce este mai usor sa urmaresti un vorbitor englez decat unul roman, desigur, daca stii si tu engleza? Poate, pe de`o parte, urechea ni s`a obisnuit intr-atat cu engleza incat totul ni se pare mai familial, daca tinem cont si de contextul in care avem cel mai des contact cu ea (acasa, pe canapea, cand suntem de obicei chilled, apropo :p). Pe langa acest aspect, mai este aliura informala pe care engleza o are. Think, cand te gandesti la formal in engleza, nu`ti vine sa vorbesti ca Shakespeare? Inca o intrebare din categoria "oratorie", is it just me (apropo de engleza) sau multi romani care sunt invitati sa ia cuvantul la conferinte nu cunosc/aplica minime tehnici pentru a`si imbunatati discursul?
- Am citit ideea asta intr`un articol de Andrei Savu, care m`a pus si pe mine pe ganduri, si cu care as vrea sa inchei postul: la scoala suntem invatati sa gandim in clisee, anumite reguli de aur pe care apoi ne asteptam sa le intalnim in "real life" si traim un soc atunci cand vedem ca lucrurile stau altfel.
Avem cursuri de etica, deontologie, suntem invatati sa facem asa si niciodata asa. Si iesim din facultati si suntem bulversati de cum stau lucrurile de fapt. "Da` cum sa faci asta?" Aproape ca ai spune ca in carte scrie altfel, daca o citesti, daca nu, ceva in tine spune ca something is not right... J. J Rousseau avea dreptate pe de`o parte cand spunea ca omul se naste pur, societatea il perverteste.
Sunt in sesiune.... am multe cursuri de invatat, multe amanunte din curs imi vor scade puncte la examen, amanunte de care nu voi mai fi intrebata niciodata. Dar sunt sigura ca profesorii au motive intemeiate pentru care ne cer sa invatam pe de rost acele capitole.
joi, 5 iunie 2008
Adevarat S`a Inaltat!
Cand ma intorceam azi de la job (da, de saptamana asta am inceput jobul, but I`m not giving in`s. I like it, dar mai tre` sa prind ceva radacini), o batranica de pe o banca mi`a zis din senin cand am trecut pe langa ea: "Hristos S`a `naltat!". Cand am auzit`o vorbind cu mine fara nicio formula de introducere am facut ce face fiecare bucurestean ( :( ): m`am incruntat. Dar dupa ce am procesat, i`am raspuns cu un zambet: "Adevarat S`a inaltat!".
Se pare ca am fost testata, pentru ca in timp ce ma indepartam am auzit`o spunand pe un ton grijuliu, "mancau`ar mamaia pe ea, ca stie!".
Dupa o astfel de experienta ramai gandindu`te la ea o vreme, cat de repede a trecut timpul de la Pasti, sau greu, de ce a testat batranica aia lumea, pentru ca nu cred ca am fost singura, si personal, imi aduc aminte ca, in urma cu ceva ani, cand eram acasa, spuneam 40 de zile "Hristos a inviat!", cu voiosie de fiecare data, si dup`aia, dupa ce imi schimba placa bunica, spuneam "Hristos S`a inaltat!". Acum spunem in prima si a doua zi de Pasti, pe un ton foarte enervant cum ar fi: "HHristoooss a inviaaaaaaat!", mai lipseste un "draga", dupa care gata, ce? doar sunt moderna! Come to think about it, cand am venit din vacanta, niciun prof. nu ne`a salutat ca de Pasti... Somehow I find that sad....
Si fiind pe subiect, cand m`a sunat azi mama, mi`a zis "Hristos S`a inaltat! Vezi, mama, ca tu tre` sa raspunzi cu."
Se pare ca am fost testata, pentru ca in timp ce ma indepartam am auzit`o spunand pe un ton grijuliu, "mancau`ar mamaia pe ea, ca stie!".
Dupa o astfel de experienta ramai gandindu`te la ea o vreme, cat de repede a trecut timpul de la Pasti, sau greu, de ce a testat batranica aia lumea, pentru ca nu cred ca am fost singura, si personal, imi aduc aminte ca, in urma cu ceva ani, cand eram acasa, spuneam 40 de zile "Hristos a inviat!", cu voiosie de fiecare data, si dup`aia, dupa ce imi schimba placa bunica, spuneam "Hristos S`a inaltat!". Acum spunem in prima si a doua zi de Pasti, pe un ton foarte enervant cum ar fi: "HHristoooss a inviaaaaaaat!", mai lipseste un "draga", dupa care gata, ce? doar sunt moderna! Come to think about it, cand am venit din vacanta, niciun prof. nu ne`a salutat ca de Pasti... Somehow I find that sad....
Si fiind pe subiect, cand m`a sunat azi mama, mi`a zis "Hristos S`a inaltat! Vezi, mama, ca tu tre` sa raspunzi cu
joi, 29 mai 2008
Leapsa
Mersi, Andra! Nu am raspuns mai devreme ca nu am vazut ca mi`ai dat si mie leaspa. So....
Cum te simti azi?
Nicu Alifantis- Balada Blondelor Iubiri
E frumos, e prea frumos la tine`n suflet
E tarziu, e prea tarziu la mine`n gand
Impartasim, impartasim aceasi taina,
Dar nu se stie, nu se stie pana cand.
Suntem lucizi pana la sange,
Si nedespartiti pana la cer.
Vei ajunge departe in viata?
Activ & DJ Optic- Feel good
Melodia imi da sperante, mai ales ca ma bine dispune, dar nu`mi spune nimic concret.
Well.... I close my eyes, I realize, something is making me feel so alive. :D
Brb, got to dance. :p
Cum te vad prietenii?
Taxi- Stelele Care Cad
Banuiala mi`a fost confirmata: I am a star! Oricum, pot trage o concluzie de printre randuri: sunt optimista.
Te vei casatori?
George Michael- Star People.
I do not count myself among you
I may be living in a dream
It's just there seem so many of you
Can't help but hope
There's a difference between....you and me
Care e tematica prietenului tau cel mai bun?
Stigma- Niciodata
E Posibil ca Oana si Cecilia sa dea cu subintelesu... Dar cum pana acum melodiile s`au potrivit ca nuca in perete, sper sa fie si cazul asteia. :p
Care e povestea vietii tale?
Nikkfurie- The a la menthe
O, DAAAAA!
Cum au fost anii de liceu?
X-tim Deluxe feat. Sam Obernik- Just wont do
O melodie a majurilor noastre. Na-na-na-na-na-na-na-na-na-na-na-na....... My oh my!
Ce mai poti obtine de la viata incontinuare?
Ella Fitzgerald- Have yourself a Merry little Christmas
:)) Next year all our troubles will be far away. Deci la mai multe inainte!!! A, si tot printre randuri, inseamna ca o sa am multe cadouri. ;))
Care e cel mai grozav lucru despre prietenii tai?
The Kinks- A well repsected man
N`am ce spune. Melodie de la Dragos.
Ce se va gasi in magazine week-endul acesta?
Chiar sunt curioasa....
Hanson- Save me....... jeez, de cand am melodiile astea pe calc. Imi mai dau o sansa, trisez
Norah Jones- I got to see you again....
Pai de asta vom si afla ce se gaseste in magazine, ca tre sa`l vizitam iar si iar. Aren`t we all victims?
Ce cantec te descrie?
Africanism All Stars- Summer Mood
Dupa cum ar spune Andra: Ataaaat! OOOOaaaaeeeooooo! Come away, dance with meee!
Ce cantec ii descrie pe bunicii tai?
When did they get mixed up in this? Oh well...
Dire Straits- Tunnel of love
E o melodie mai oldie... dar tunel of love? Oh sure, desi daca ma gandesc la bunicu.....
Cum iti merge viata?
Mylen Farmer & Seal- Les Mots.
Les mots, les sentiments
Les mots d`amour, un temple.... You could kill a life with words.
Ce cantec iti vor canta la inmormantare?
Snoop Dog Ft. The Doors- Riders on the storm
WTF, mie chiar nu mi`a placut filmul The Doors. Well at least they`ll have a good boogy!
Cum te vede lumea?
K-os- The love song
I like!
Vei avea o viata fericita?
Queen- I want to break free......?!?!?!?
Ce cred de fapt prietenii tai despre tine?
Split- Falling.
O stiti, e de club, in ciuda numelui, e de bine pentru imaginea mea.
Ravneste lumea, in secret, dupa tine?
Seal- Killer
Hai, really, nu mai comentez.
Cum poti fi fericit de unul singur?
Daft Punk- Techonogic
Maybe the future... sad, totusi nu cred.
Ce ar trebui sa faci cu viata ta?
Nicu Alifantis- Umbra
Te rog pe tine umbra, sa redevi fiinta!
Dau mai departe tuturor care citesc postu.
Cum te simti azi?
Nicu Alifantis- Balada Blondelor Iubiri
E frumos, e prea frumos la tine`n suflet
E tarziu, e prea tarziu la mine`n gand
Impartasim, impartasim aceasi taina,
Dar nu se stie, nu se stie pana cand.
Suntem lucizi pana la sange,
Si nedespartiti pana la cer.
Vei ajunge departe in viata?
Activ & DJ Optic- Feel good
Melodia imi da sperante, mai ales ca ma bine dispune, dar nu`mi spune nimic concret.
Well.... I close my eyes, I realize, something is making me feel so alive. :D
Brb, got to dance. :p
Cum te vad prietenii?
Taxi- Stelele Care Cad
Banuiala mi`a fost confirmata: I am a star! Oricum, pot trage o concluzie de printre randuri: sunt optimista.
Te vei casatori?
George Michael- Star People.
I do not count myself among you
I may be living in a dream
It's just there seem so many of you
Can't help but hope
There's a difference between....you and me
Care e tematica prietenului tau cel mai bun?
Stigma- Niciodata
E Posibil ca Oana si Cecilia sa dea cu subintelesu... Dar cum pana acum melodiile s`au potrivit ca nuca in perete, sper sa fie si cazul asteia. :p
Care e povestea vietii tale?
Nikkfurie- The a la menthe
O, DAAAAA!
Cum au fost anii de liceu?
X-tim Deluxe feat. Sam Obernik- Just wont do
O melodie a majurilor noastre. Na-na-na-na-na-na-na-na-na-na-na-na....... My oh my!
Ce mai poti obtine de la viata incontinuare?
Ella Fitzgerald- Have yourself a Merry little Christmas
:)) Next year all our troubles will be far away. Deci la mai multe inainte!!! A, si tot printre randuri, inseamna ca o sa am multe cadouri. ;))
Care e cel mai grozav lucru despre prietenii tai?
The Kinks- A well repsected man
N`am ce spune. Melodie de la Dragos.
Ce se va gasi in magazine week-endul acesta?
Chiar sunt curioasa....
Hanson- Save me....... jeez, de cand am melodiile astea pe calc. Imi mai dau o sansa, trisez
Norah Jones- I got to see you again....
Pai de asta vom si afla ce se gaseste in magazine, ca tre sa`l vizitam iar si iar. Aren`t we all victims?
Ce cantec te descrie?
Africanism All Stars- Summer Mood
Dupa cum ar spune Andra: Ataaaat! OOOOaaaaeeeooooo! Come away, dance with meee!
Ce cantec ii descrie pe bunicii tai?
When did they get mixed up in this? Oh well...
Dire Straits- Tunnel of love
E o melodie mai oldie... dar tunel of love? Oh sure, desi daca ma gandesc la bunicu.....
Cum iti merge viata?
Mylen Farmer & Seal- Les Mots.
Les mots, les sentiments
Les mots d`amour, un temple.... You could kill a life with words.
Ce cantec iti vor canta la inmormantare?
Snoop Dog Ft. The Doors- Riders on the storm
WTF, mie chiar nu mi`a placut filmul The Doors. Well at least they`ll have a good boogy!
Cum te vede lumea?
K-os- The love song
I like!
Vei avea o viata fericita?
Queen- I want to break free......?!?!?!?
Ce cred de fapt prietenii tai despre tine?
Split- Falling.
O stiti, e de club, in ciuda numelui, e de bine pentru imaginea mea.
Ravneste lumea, in secret, dupa tine?
Seal- Killer
Hai, really, nu mai comentez.
Cum poti fi fericit de unul singur?
Daft Punk- Techonogic
Maybe the future... sad, totusi nu cred.
Ce ar trebui sa faci cu viata ta?
Nicu Alifantis- Umbra
Te rog pe tine umbra, sa redevi fiinta!
Dau mai departe tuturor care citesc postu.
miercuri, 28 mai 2008
Cristian Mungiu <=> Gabriela Lungu
Tocmai am citit un articol pe net care m`a determinat sa scriu iar pe blog. ...chiar ca ma gandeam ca nu mai gasesc un subiect pentru informarea voastra, stimatii mei.
Daca inca nu v`ati dat seama, sunt un mare suporter al PR`ului. Cuvantul suporter nu este ales intamplator, si veti vede imediat de ce. Va aduceti aminte campania la Bergenbier, cu ziua Barbatului? Sigur o stiti pentru ca au fost bannere mari prin oras, corturi pentru adunarea semnaturilor si tot asa. Ei, aceasta campanie de care va aminititi fara doar si poate a castigat Platina la European SABRE Awards – un fel de Palme d’Or al PR-ului .... am copy-paste`uit. Campania a fost realizata de The Practice, al carui managing partner este Gabriela Lungu, iar Oana Bulexa, project manager pe campanie.
Ceea ce pe mine m`a bucurat tare mult, mai ales ca am vazut`o pe Gabriela Lungu la o conferinta pentru studenti si mi`a picat drag de ea de atunci pentru ca e atat de naturala si zambareata. Si se dovedeste a fi si profesionista.
Felicitarile mele!
Si ca sa va lamuriti mai bine, voila un interviu de pe wall-street.ro
Daca inca nu v`ati dat seama, sunt un mare suporter al PR`ului. Cuvantul suporter nu este ales intamplator, si veti vede imediat de ce. Va aduceti aminte campania la Bergenbier, cu ziua Barbatului? Sigur o stiti pentru ca au fost bannere mari prin oras, corturi pentru adunarea semnaturilor si tot asa. Ei, aceasta campanie de care va aminititi fara doar si poate a castigat Platina la European SABRE Awards – un fel de Palme d’Or al PR-ului .... am copy-paste`uit. Campania a fost realizata de The Practice, al carui managing partner este Gabriela Lungu, iar Oana Bulexa, project manager pe campanie.
Ceea ce pe mine m`a bucurat tare mult, mai ales ca am vazut`o pe Gabriela Lungu la o conferinta pentru studenti si mi`a picat drag de ea de atunci pentru ca e atat de naturala si zambareata. Si se dovedeste a fi si profesionista.
Felicitarile mele!
Si ca sa va lamuriti mai bine, voila un interviu de pe wall-street.ro
sâmbătă, 24 mai 2008
Bucuresteni, bip`uiti!
Sunt autocar, ma indrept spre casa si m`am hotarat, dupa ce am dictat o tema prin telefon, ca, daca tot am laptopu deschis, sa scriu un post pe blog. Pentru cei care se indoiesc acum de integritatea mea mentala, e un post pe care il voi copy`paste`ui din word cand o sa am net.
So, ceea ce voiam sa scriu de tare mult timp e o informatie pe care am auzit`o la TVR1 (singurul post pe care il prind cu cablul neplatit), intr`o emisiune matinala, data de un agent al politiei: "S`AR PUTEA FACE O BANDA SPECIALA PENTRU AUTOBUZE, in viitorul mai mult sau mai putin indepartat, asta in functie de cate bilete se vand si de cat se bipuieste (nu stiu termenul academic) cardul magnetic."
Initiativa mea este mai mult decat nebuneasca, luand in considerare doi factori:
- sunt o comoda cand vine vorba sa`mi bipuiesc cardul. Dar cand am auzit vesti atat de incurajatoare, am facut efortul de a`l scoate din ghiozdan, apoi portofel, apoi sa`l apropii, si sa fac acelasi proces in sens innvers. Inca nu am patit nimic. E sigur! Puteti incerca si voi. *trebuie sa mentiuonez ca rutele mele cele mai dese sunt 123/124/301.... intelegeti acum termenul "efort" si puterea sperantei?
- numarul meu de vizite de pe blog se apropie de un umil 100. (Cu aceasta ocazie as vrea sa multumesc familiei) Dar mai sunt persoane care`mi citesc blogul, pe care i`as ruga sa dea informatia mai departe...... Andra..... :p
Cu bucuria ca am reusit sa scriu insfarsit postul, dintr`un autocar care ma hatzana si ma face sa ma tem pentru integritatea laptopului, va promit ca revin cu informatii interesante intr`adevar pentru viata voastra... mai putin cu acest post, daca nu locuiti in Bucuresti.
Si apropo de lucrui interesante, acum citesc Ed. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, ed comunicare.ro, si sunt cateva lucruri interesante pe care mi`ar place sa vi le transmit.
Aviz pasionatilor de PR. :)
marți, 20 mai 2008
La revedere, gradinita! :)
V-am promis ca revin cu detalii de la Olimpiadele Comunicarii.
Well, we actually did a good job! Am luat locul II, am fost personal felicitati de Teodor Olteanu (Multumim tare mult de sustinere! Inseamna mult pentru noi!) iar eu am fost angajata. Si nu de oricine, ci de Premium Communication, de Sorana Savu pentru care am un respect deosebit si pe care o priveam pe la conferinte si ma gandeam ca peste 5 ani poate o sa lucrez si eu la firma asta... Abia astept sa incep lucru, sa vad ce inseamna si sa invat cat mai multe de absolut orice din domeniul asta.
Experienta olimpiadelor a fost hotaratoare pentru foarte multi participanti. Chiar vorbeam cu colegii de echipa. Eu imi doream sa ma angajez si sa castig, iupi`du la amandoua, andra si`a depasit fobia de a vorbi in public, Carmen si`a dovedit ca poate si a dovedit si celorlalti, Dragos si`a potolit frustrarea de anu trecut si anu asta a luat o medalie si Anne inca nu mi`a spus... :p Oricum, cred ca organizatorii au primit mii de multumiri din partea concurentilor, si poate daca ar simti cat de sincere sunt, iar coplesi. Dar eu le mai multumesc odata cu speranta ca nu ii voi coplesi acum.
Si le mai multumesc si pentru petrecere ca dupa atata timp de campanii, terase dar si facultate, ca suntem deja in sesiune, ne lipsea o muzica buna si o zbenguiala. :)
Acestea fiind spuse, inchei un ciclu al acestui blog, dedicat Olimpiadelor Comunicarii.
Iar de acum inainte, ca sa stiti ce lucruri minunate si, desigur, amuzante, va vor astepta, probabil ca am sa continui prin a va povesti despre sezonul proaspat inceput al copilasilor la plimbare, cati au sau n`au dinti, cati tipa, urla, sau zambesc cuminte, cati au biciclete cu roti ajutatoare, sau ce carti am mai citit, cum e la noul meu job (oare dupa afirmatia asta o sa`mi creasca numarul de vizite din partea... si din partea...?) si pe unde mai merg week`end`urile...
Acestea vor fi informatii vitale pentru voi! Continuati sa`mi cititi blogul! Anuntati`va si colegii si familia! Dati mass`uri placute!
Well, we actually did a good job! Am luat locul II, am fost personal felicitati de Teodor Olteanu (Multumim tare mult de sustinere! Inseamna mult pentru noi!) iar eu am fost angajata. Si nu de oricine, ci de Premium Communication, de Sorana Savu pentru care am un respect deosebit si pe care o priveam pe la conferinte si ma gandeam ca peste 5 ani poate o sa lucrez si eu la firma asta... Abia astept sa incep lucru, sa vad ce inseamna si sa invat cat mai multe de absolut orice din domeniul asta.
Experienta olimpiadelor a fost hotaratoare pentru foarte multi participanti. Chiar vorbeam cu colegii de echipa. Eu imi doream sa ma angajez si sa castig, iupi`du la amandoua, andra si`a depasit fobia de a vorbi in public, Carmen si`a dovedit ca poate si a dovedit si celorlalti, Dragos si`a potolit frustrarea de anu trecut si anu asta a luat o medalie si Anne inca nu mi`a spus... :p Oricum, cred ca organizatorii au primit mii de multumiri din partea concurentilor, si poate daca ar simti cat de sincere sunt, iar coplesi. Dar eu le mai multumesc odata cu speranta ca nu ii voi coplesi acum.
Si le mai multumesc si pentru petrecere ca dupa atata timp de campanii, terase dar si facultate, ca suntem deja in sesiune, ne lipsea o muzica buna si o zbenguiala. :)
Acestea fiind spuse, inchei un ciclu al acestui blog, dedicat Olimpiadelor Comunicarii.
Iar de acum inainte, ca sa stiti ce lucruri minunate si, desigur, amuzante, va vor astepta, probabil ca am sa continui prin a va povesti despre sezonul proaspat inceput al copilasilor la plimbare, cati au sau n`au dinti, cati tipa, urla, sau zambesc cuminte, cati au biciclete cu roti ajutatoare, sau ce carti am mai citit, cum e la noul meu job (oare dupa afirmatia asta o sa`mi creasca numarul de vizite din partea... si din partea...?) si pe unde mai merg week`end`urile...
Acestea vor fi informatii vitale pentru voi! Continuati sa`mi cititi blogul! Anuntati`va si colegii si familia! Dati mass`uri placute!
marți, 13 mai 2008
Pour les connaisseurs...
Am maine test la imagologie si nu pot sa invat ca am citit pe bloguri recenzii, comentez cu colegii, planuiesc sa ma uit la inregistrare... Vorbesc despre finala olimpidelor comunicarii, sectiunea PR, la care echipa Tease PR a participat (Ce bine suna!).
As vrea pe aceasta cale, sa multumesc organizatorilor (a se prinde intonatia Oscar Academy Awards dar si seriozitatea in ce spun), fara de care nu ar fi existat Olimpiadele Comunicarii, ABN AMRO care a sponsorizat, si astfel am avut ocazia sa intalnim doua persoane deosebite care ne`au sustinut, Cristina si Oana, dar si oportunitatea sa facem o campanie pentru asa o banca, sa multumesc echipei fara de care practic, nu se intampla nimic din ce a fost, prietenilor care au stat 3 ore, in prag de sesiune, si au asteptat prezentarea noastra, si care ne`au sustinut si filmat (multumim Andrei!), si personal ii multumesc lui Luc, pentru ca m`a sustinut si ajutat pe tot parcursul olimpiadelor, si mamei ca nu mi`a mai spus sa las toate activitatile mele si sa`mi mai vad si de scoala.
Cam gata cu multumirile, cam gata cu olimpiadele, a mai ramas ziua de vineri. I`ll keep you posted chiar daca urcam pe podium sau nu, si o sa scriu si despre party, la care abia astept sa merg.
Acum ma intorc la durerea mea de cap si la imagologie, ca incep deja sa`mi fac mustrari de constiinta si sa ma gandesc la ce mi`ar spune mama.
"Multumesc mami!"
As vrea pe aceasta cale, sa multumesc organizatorilor (a se prinde intonatia Oscar Academy Awards dar si seriozitatea in ce spun), fara de care nu ar fi existat Olimpiadele Comunicarii, ABN AMRO care a sponsorizat, si astfel am avut ocazia sa intalnim doua persoane deosebite care ne`au sustinut, Cristina si Oana, dar si oportunitatea sa facem o campanie pentru asa o banca, sa multumesc echipei fara de care practic, nu se intampla nimic din ce a fost, prietenilor care au stat 3 ore, in prag de sesiune, si au asteptat prezentarea noastra, si care ne`au sustinut si filmat (multumim Andrei!), si personal ii multumesc lui Luc, pentru ca m`a sustinut si ajutat pe tot parcursul olimpiadelor, si mamei ca nu mi`a mai spus sa las toate activitatile mele si sa`mi mai vad si de scoala.
Cam gata cu multumirile, cam gata cu olimpiadele, a mai ramas ziua de vineri. I`ll keep you posted chiar daca urcam pe podium sau nu, si o sa scriu si despre party, la care abia astept sa merg.
Acum ma intorc la durerea mea de cap si la imagologie, ca incep deja sa`mi fac mustrari de constiinta si sa ma gandesc la ce mi`ar spune mama.
"Multumesc mami!"
vineri, 9 mai 2008
Ultimele retusuri, primii fluturasi
Ioi, mi-am ignorat blogul aproape o luna dar pe cat as fi vrut sa scriu, mai ales despre ce s-a vorbit la olimpadele comunicarii la coferinte, sau depsre campania in derulare, nu am avut timp. Din cate s-a vazut si de pe blogul echipei TeasePR.wordpress.com, am fost full cu campania, in vacanta am fost in Londra si nu am avut acces la un calculator (greu de crezut dar asa s-a nimerit) si nu am putut sa scriu despre experientele mele acolo si pe langa acestea, mai am si un fleac de facultate.
Nu pot sa scriu acum despre experienta mea la Londra, desi unii posibili vizitatori ar fi interesati, poate am sa fac un mic ghid de "Keep in mind", dar nu acum e momentul. De ce? Pentru ca sunt marcata de faptul ca aproape am terminat campania. Mai avem mici retusuri la slide. Ca sa stii si tu, cititorule, despre ce vorbesc: impreuna cu echipa Tease PR, particip la finalele Olompiadelor Comunicarii, iar clinetul nostru este ABN AMRO, brieful era sa il facem "Employer of choice" si sa ii marim gradul de retentie al angajatilor. Yeah, it scared the **** out of me too, dar dupa am vazut ca nu e chiar asa de bau-bau, ba indraznesc sa spun ca a fost chiar foarte frumos si provocator.
Eu cu Carmen am fost cele care au innebunit lumea cu researchul si am lucrat la strategie, Anne, Andra si Dragos au lucrat la creatie si, desigur, si la dezvoltarea campaniei. Anne cu omuletii desenati, Dragos cu sloganuri si Andra cu filosofia. A fost un team-work in adevaratul sens al cuvantului.
Pana la urma Cristina, ajutorul nostru din partea ABN AMRO,care a fost tot timpul alaturi de noi, a fost multumita cu rezultatul and we couldn`t be happier!
Pt cine este interesat, prezentarile pt PR vor incepe luni, 14.30, la Palatul Parlamentului. Dar prezentari si pt Politic (dupa clienti ca Adrin Nastase, Ludovic Orban, Videanu si altii ar trebui sa fie f interesant), Com Institutionala si Advertising vor fi Luni si Marti, in ambele zile incepand cu ora 10.00.
As aprecia niste aplauze, asa, de felicitare, desiur!
Take care!
Nu pot sa scriu acum despre experienta mea la Londra, desi unii posibili vizitatori ar fi interesati, poate am sa fac un mic ghid de "Keep in mind", dar nu acum e momentul. De ce? Pentru ca sunt marcata de faptul ca aproape am terminat campania. Mai avem mici retusuri la slide. Ca sa stii si tu, cititorule, despre ce vorbesc: impreuna cu echipa Tease PR, particip la finalele Olompiadelor Comunicarii, iar clinetul nostru este ABN AMRO, brieful era sa il facem "Employer of choice" si sa ii marim gradul de retentie al angajatilor. Yeah, it scared the **** out of me too, dar dupa am vazut ca nu e chiar asa de bau-bau, ba indraznesc sa spun ca a fost chiar foarte frumos si provocator.
Eu cu Carmen am fost cele care au innebunit lumea cu researchul si am lucrat la strategie, Anne, Andra si Dragos au lucrat la creatie si, desigur, si la dezvoltarea campaniei. Anne cu omuletii desenati, Dragos cu sloganuri si Andra cu filosofia. A fost un team-work in adevaratul sens al cuvantului.
Pana la urma Cristina, ajutorul nostru din partea ABN AMRO,care a fost tot timpul alaturi de noi, a fost multumita cu rezultatul and we couldn`t be happier!
Pt cine este interesat, prezentarile pt PR vor incepe luni, 14.30, la Palatul Parlamentului. Dar prezentari si pt Politic (dupa clienti ca Adrin Nastase, Ludovic Orban, Videanu si altii ar trebui sa fie f interesant), Com Institutionala si Advertising vor fi Luni si Marti, in ambele zile incepand cu ora 10.00.
As aprecia niste aplauze, asa, de felicitare, desiur!
Take care!
marți, 15 aprilie 2008
Avem voie sa ne confundam cu jobul?
Am invatat atatea ieri la Conferintele Olimpiadelor Comunicarii incat imi vine greu sa le scriu pe blog pe toate. sunt diferite aspecte de la strategii de comunicare si mijloace, la medii corporatiste, oameni din corporatii, care corporatii si cum sunt ei. Pentru a fi mai explicita cu aceasta ultima parte, in urma conferintelor la care am mai participat am observat un lucru: mediul de lucru, cerintele jobului, tind sa devina caracteristicile de baza ale angajatului.
Am deosebit doua domenii, doua tipuri de angajati, doua categorii de caracteristici.... si o exceptie de la regula asupra caruia voi reveni mai tarziu.
Temele de discutie la conferinta de ieri au fost: "Laborator de disectie: advertising comercial vs. advertising social", "Managerii despre CSR: cat e adevar, cat e manipulare?", "Blogurile – manual de utilizare pentru comunicatori". Teme variate, controversate, care ar mai avea nevoie de cel putin inca o zi de discutie la cate maini ridicate pentru a pune intrebari erau prin sala. Dar din aceste 3 teme, am deosebit acele categorii de care vorbeam dupa domenii, si anume: managerii, strategii, directorii aveau o atitudine mai inchistata fata de cei care lucrau in advertising si "blogeri".
Asta m`a facut sa ma gandesc asupra cat de mult stilul de lucru de la job ne transforma ca persoane. Oare strategii, managerii care trebuie sa transmita o anumita imagine de "impenetrabili", "concurenta acerba", adopta imaginea asta cu oricine, oriunde? Iar dezinvoltura, creativitatea pe care le-o cere jobul advertisilor sau blogarilor, pe cazul de fata, ii determina sa fie asa zi de zi? Despre ce e vorba in fapt? Angajatii nu vor sa mai iasa din imaginea/pielea pe care o au la job sau nu mai pot trage linia care sa separe viata personala de job.
Nu cred ca acea conferinta la care cei din auditoriu erau studenti in special care doreau sa invete despre mediu, cerintele si provocarile joburilor lor, si nu eram jurnalisti care sa`i fi interogat si sa fi incercat sa`i punem in dificultate, desi nu stii niciodata pe unde sta competitia.
Pe teme din ce s`a discutat aseara o sa mai scriu posturi, sper sa resusesc sa le sintetizez, adoptand sfatul lui Florin Grozea de "scurt si la obiect".
Pana data viitoare, ne comment`am!
Am deosebit doua domenii, doua tipuri de angajati, doua categorii de caracteristici.... si o exceptie de la regula asupra caruia voi reveni mai tarziu.
Temele de discutie la conferinta de ieri au fost: "Laborator de disectie: advertising comercial vs. advertising social", "Managerii despre CSR: cat e adevar, cat e manipulare?", "Blogurile – manual de utilizare pentru comunicatori". Teme variate, controversate, care ar mai avea nevoie de cel putin inca o zi de discutie la cate maini ridicate pentru a pune intrebari erau prin sala. Dar din aceste 3 teme, am deosebit acele categorii de care vorbeam dupa domenii, si anume: managerii, strategii, directorii aveau o atitudine mai inchistata fata de cei care lucrau in advertising si "blogeri".
Asta m`a facut sa ma gandesc asupra cat de mult stilul de lucru de la job ne transforma ca persoane. Oare strategii, managerii care trebuie sa transmita o anumita imagine de "impenetrabili", "concurenta acerba", adopta imaginea asta cu oricine, oriunde? Iar dezinvoltura, creativitatea pe care le-o cere jobul advertisilor sau blogarilor, pe cazul de fata, ii determina sa fie asa zi de zi? Despre ce e vorba in fapt? Angajatii nu vor sa mai iasa din imaginea/pielea pe care o au la job sau nu mai pot trage linia care sa separe viata personala de job.
Nu cred ca acea conferinta la care cei din auditoriu erau studenti in special care doreau sa invete despre mediu, cerintele si provocarile joburilor lor, si nu eram jurnalisti care sa`i fi interogat si sa fi incercat sa`i punem in dificultate, desi nu stii niciodata pe unde sta competitia.
Pe teme din ce s`a discutat aseara o sa mai scriu posturi, sper sa resusesc sa le sintetizez, adoptand sfatul lui Florin Grozea de "scurt si la obiect".
Pana data viitoare, ne comment`am!
marți, 8 aprilie 2008
Today is a good day for science !
Azi au fost preselesctiile la Olimpiadele Comunicarii.... a foat "oleaca" de trac, din acela productiv, care te face sa gandesti si sa dai raspunsuri la care nu te`ai fi gandit vreodata, ca si cum a raspuns o alta persoana cu vocea ta... Pe Anne a durut`o inima... that was a bit of a fright... da` a mancat niste cioco si s`a simtit mai bine, Carmen avea si ea emotii, Andra cu vesnicul "aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa", Dragos era stresat ca era 12.30, noi nu intrasem, si el avea examen la 1.30...
But it was a good day for science! Orice ar decide juriul, eu zic ca am avut o prezentare ok, si o camapanie ok. Am uitat sa spun un lucru, dar nu am mai bajbait sa`mi aduc aminte ca pierdeam timp si spre binele nostru a ajuns sa fie pomenit in discutia de dupa prezentare cu juriul (THANK GOD!), Dragos a facut eforturi enorme sa nu se balbaie, si inaintea fiecarui cuvant facea o pauza, dar la discutia libera a dat un "ce-ce-ce". :p Andra era una cu camasa rosie... Cand am iesit Carmen ne zice: bai, scuzati`ma ca m`am balbait! .... saracuta, nici n`a auzit c a zis....
Eh, I got a feeling. Hope I ain`t wrong..... Bravo colegilor!
But it was a good day for science! Orice ar decide juriul, eu zic ca am avut o prezentare ok, si o camapanie ok. Am uitat sa spun un lucru, dar nu am mai bajbait sa`mi aduc aminte ca pierdeam timp si spre binele nostru a ajuns sa fie pomenit in discutia de dupa prezentare cu juriul (THANK GOD!), Dragos a facut eforturi enorme sa nu se balbaie, si inaintea fiecarui cuvant facea o pauza, dar la discutia libera a dat un "ce-ce-ce". :p Andra era una cu camasa rosie... Cand am iesit Carmen ne zice: bai, scuzati`ma ca m`am balbait! .... saracuta, nici n`a auzit c a zis....
Eh, I got a feeling. Hope I ain`t wrong..... Bravo colegilor!
vineri, 28 martie 2008
Uite, mami, sageata zice s`o luam in sus!
Mi`a revenit zambetul de alta data. Zambesc din orice fleac, si nu ma mai supar cand astept metroul 15 minute, cand lumea nu zice "ma scuzati!". Parca nu ma mai grabesc si totusi reusesc sa ajung la timp, ca niciodata. ;p Sper sa nu pocesc, dar pana acum lucrurile merg cam bine...
N`are niciun sens sa va informez despre astfel de trairi personale. Sper sa le traiti si voi, chiar numai daca vedeti o ramura in sfarsit verde sau in sfarsit un fir de iarba si o pisica ce il roade.
Abia astept sa ajung in Iasi, si sa ma bucur de Copou, cu prietenii pe care nu i`am mai vazut de o droaie de timp. Si alte lucruri pe care nu le mai scriu aici.
Un copil, foarte vorbaret de altfel, in RATB ii spune mamei lui: "Uite, mama, sageata ne arata sa o luam in sus!". Era un semn de circulatie care arata sens unic. Mi`am adus aminte de o conferinta pe care am vazut`o pe youtube, in care un profesor universitar vorbea despre creativitate, si pomenea la unmomendat ca noi nu ne educam creativitatea, ne educam inafara ei, asta referitor la sistemul de invatamant. Un alt lucru pe care l`a povestit, a fost o intamplare a unei fetite in scoala primara care in genere nu era niciodata atenta la ore, dar la o ora de desen era foarte pasionata de ceea ce facea. Invatatoarea, induiosata, se duce sa vada ce face si sa o incurajeze:
"Ce desenezi acolo?"
"Il desenez pe Dumnezeu", raspunde fetita.
"Dar nimeni nu stie cum arata Dumnezeu...."
"Vor afla in cateva minute."
Sper ca v`am trezit curiozitatea. Discursul este deosebit de inovativ si foarte foarte funny. Nimic boring gen bla bla de conferinta.
check it out! Think outside the box
N`are niciun sens sa va informez despre astfel de trairi personale. Sper sa le traiti si voi, chiar numai daca vedeti o ramura in sfarsit verde sau in sfarsit un fir de iarba si o pisica ce il roade.
Abia astept sa ajung in Iasi, si sa ma bucur de Copou, cu prietenii pe care nu i`am mai vazut de o droaie de timp. Si alte lucruri pe care nu le mai scriu aici.
Un copil, foarte vorbaret de altfel, in RATB ii spune mamei lui: "Uite, mama, sageata ne arata sa o luam in sus!". Era un semn de circulatie care arata sens unic. Mi`am adus aminte de o conferinta pe care am vazut`o pe youtube, in care un profesor universitar vorbea despre creativitate, si pomenea la unmomendat ca noi nu ne educam creativitatea, ne educam inafara ei, asta referitor la sistemul de invatamant. Un alt lucru pe care l`a povestit, a fost o intamplare a unei fetite in scoala primara care in genere nu era niciodata atenta la ore, dar la o ora de desen era foarte pasionata de ceea ce facea. Invatatoarea, induiosata, se duce sa vada ce face si sa o incurajeze:
"Ce desenezi acolo?"
"Il desenez pe Dumnezeu", raspunde fetita.
"Dar nimeni nu stie cum arata Dumnezeu...."
"Vor afla in cateva minute."
Sper ca v`am trezit curiozitatea. Discursul este deosebit de inovativ si foarte foarte funny. Nimic boring gen bla bla de conferinta.
check it out! Think outside the box
joi, 20 martie 2008
S`a adjudecat mireasa!
Comparatia este a prietenei mele, cu care am fost in seara de 18 martie la e expozitie foto, cu vanzare, iar fondurle acumulate erau donate unei fundatii. primul eveniment de acest gen la care am fost. High life de Bucuresti... toata lumea parea sa cunoasca pe toata lumea, Flooooooriiiiiiiiin Caaaaaaaaliiiinescuuuuuuu era pe acolo, trebuia sa prezinte. Per ansamblu ma simteam destul de derutata, mai ales ca toata lumea se invartea non`stop in jurul meselor. Si se invartea, frate! Nu mi`a venit sa cred cand am vazut lumea la nici 15 min de la ora 8, ora anuntata de intalnire, lumea era deja la a doua farfurie. Mi s`a mai spus ca piscotatul este cam singurul motiv pentru care lumea vine la un asfel de eveniment. Slight difference: este singurul motiv!
Si acum ajung si la explicatia pt titlul articolului: Au fost numai 3-4 licitatori... dintr`o sala de mai bine de 100.... care au mancat.... si s`au uitat la poze. Iar unul din tablouri a fost licitat la 650 EUR fata de pretul de pornire 500 EUR. Cum poti sa mergi la o expozitie foto cu vanzare, in scopuri caritabile, si sa nu te uiti in portofel inainte? E ca si cum mergi la o nunta, unde, la fel, mananci, mai schimbi o vorba doua trei cu lumea, ei io`te ce tablouri faine pe pereti, te mai bazaie din vorbit unul care iti cere cadoul pentru mireasa, dar tu nu il ai.
Toata stima celor care au licitat! Unul din tablouri a ajuns la 2000 EUR, dar probabil insuficient sa acopere macar frigaruile si branza mucegaita... Toata stima fotografului, Stelian Bogza, care a avut curajul sa se bage intr`un astfel de eveniment! Imi pare rau ca prietenii lui, in care Stelian poate isi pusese speranta intr`o clipa, n`au facut macar cheta sa liciteze, daca nu sa cumpere individual o fotografie.
Evenimente vor mai fi, si eu voi mai fi invitata, si poate atunci o sa am un salariu, cu care sa ma pot prezenta la o licitatie.
Sa va fie de bine!
http://flickr.com/photos/bogza_stelian/
Si acum ajung si la explicatia pt titlul articolului: Au fost numai 3-4 licitatori... dintr`o sala de mai bine de 100.... care au mancat.... si s`au uitat la poze. Iar unul din tablouri a fost licitat la 650 EUR fata de pretul de pornire 500 EUR. Cum poti sa mergi la o expozitie foto cu vanzare, in scopuri caritabile, si sa nu te uiti in portofel inainte? E ca si cum mergi la o nunta, unde, la fel, mananci, mai schimbi o vorba doua trei cu lumea, ei io`te ce tablouri faine pe pereti, te mai bazaie din vorbit unul care iti cere cadoul pentru mireasa, dar tu nu il ai.
Toata stima celor care au licitat! Unul din tablouri a ajuns la 2000 EUR, dar probabil insuficient sa acopere macar frigaruile si branza mucegaita... Toata stima fotografului, Stelian Bogza, care a avut curajul sa se bage intr`un astfel de eveniment! Imi pare rau ca prietenii lui, in care Stelian poate isi pusese speranta intr`o clipa, n`au facut macar cheta sa liciteze, daca nu sa cumpere individual o fotografie.
Evenimente vor mai fi, si eu voi mai fi invitata, si poate atunci o sa am un salariu, cu care sa ma pot prezenta la o licitatie.
Sa va fie de bine!
http://flickr.com/photos/bogza_stelian/
joi, 13 martie 2008
Respect mutual, va rugam!
Am considerat ca este imperios necesar sa va ofer un copy-paste de pe www.cotidianul.ro. Comentariile sunt de prisos. (pt binele monitoarelor dumneavoastre, va sfatuiesc sa nu mancati/beti cand cititi urmatoarele):
“Distinsi concetateni spirituali ai Bucurestiului, Organizatia PSD Bucuresti, unic partid social democrat de stinga din Romania, fidela principiilor de comunicare si apropiere fata de concetatenii Capitalei, a urmarit cu satisfactie evolutia, predispozitia si locul Misa in viata spirituala si formativa a Eului uman. Sinceri sa fim, initial, datorita unor factori socio-umani si nu numai, Noi, am stat deoparte si nu v-am deschis portile spre a ne cunoaste si a ne sfatui asupra ceea ce ne uneste spre binele celor care Va urmeaza. Organizatia PSD Bucuresti a fost mandatata sa va transmita anexat doua Chestionare, cu rugamintea ca Inteleptii Domniilor Voastre sa le analizeze si sa dispuna completarea lor spre a va cunoaste pozitiile si interesele. Printre cei care Va urmeaza, avem si in rindurile Organizatiei PSD Bucuresti, iar acestia s-au dovedit a fi printre cei mai onesti si curati sufleteste. Ca urmare, ne exprimam convingerea ca vom gasi in Domniile Voastre expresiile intelepciunii si spiritului uman, aducatoare de speranta si voie buna. Va asiguram de intreaga noastra consideratiune si asteptam cu nerabdare sa statuam un contact direct si coerent cu factorii de decizie ai Intelepciunii Domniilor Voastre. Cu devotatiune si respect mutual, Va salutam. P.S.D. Bucuresti Presedinte, Marian Vanghelie”.
“Distinsi concetateni spirituali ai Bucurestiului, Organizatia PSD Bucuresti, unic partid social democrat de stinga din Romania, fidela principiilor de comunicare si apropiere fata de concetatenii Capitalei, a urmarit cu satisfactie evolutia, predispozitia si locul Misa in viata spirituala si formativa a Eului uman. Sinceri sa fim, initial, datorita unor factori socio-umani si nu numai, Noi, am stat deoparte si nu v-am deschis portile spre a ne cunoaste si a ne sfatui asupra ceea ce ne uneste spre binele celor care Va urmeaza. Organizatia PSD Bucuresti a fost mandatata sa va transmita anexat doua Chestionare, cu rugamintea ca Inteleptii Domniilor Voastre sa le analizeze si sa dispuna completarea lor spre a va cunoaste pozitiile si interesele. Printre cei care Va urmeaza, avem si in rindurile Organizatiei PSD Bucuresti, iar acestia s-au dovedit a fi printre cei mai onesti si curati sufleteste. Ca urmare, ne exprimam convingerea ca vom gasi in Domniile Voastre expresiile intelepciunii si spiritului uman, aducatoare de speranta si voie buna. Va asiguram de intreaga noastra consideratiune si asteptam cu nerabdare sa statuam un contact direct si coerent cu factorii de decizie ai Intelepciunii Domniilor Voastre. Cu devotatiune si respect mutual, Va salutam. P.S.D. Bucuresti Presedinte, Marian Vanghelie”.
vineri, 7 martie 2008
ai, n`ai chef, te asezi la masa de lucru!
Asta a zis`o ieri d.l prof. de Introducere in Teoria Organizatiilor, Dumitru Iacob. Vorbeam despre popoare, modul lor de a aborda spatiul si timpul, anume monocron si policron. Mai clar, `cron vine de la cronos; popoarele monocrone sunt cele care au o evolutie liniara, programata, precum poporul german, policron sunt cele care au o structura flexibila, arborescente, permite decelerari si accelerari, precum poporul francez.
Constructia mesajului depinde de aceste doua caracteristici ale poporului: popoarele monocrone au un mesaj bine structurat, putin influentat de mediu=> efect ridicat; mesajele policrone sunt bogate => randament scazut. Modul de rezovare a unei probleme depinde de claritatea si concizia mesajului, pentru un public clar definit. Asa ca, inteligenta publica (posibilitatea de a rezolva eficient problemele societatii) depinde de aceasta monocronie sau policronie intr`o anumita masura.
Un aspect prezentat in cursul anterior care m`a contrariat a fost acela ca persoanele care au un program mai flexibil, fac fata mai usor situatiilor neasteptate si se orienteaza si mobilizeaza rapid si eficient spre rezolvarea problemei.
Atunci, cum e mai bine pentru o "productivitate" mai mare? Flexibil sau nu? Monocron sau policron. La care profesorul a raspuns: Stiti cum se fac marile opere de arta? Marile capodopere ale literaturii? Toti am vorbit despre talent, inspiratie, efort... La care dumnealui ne spune: Nu. Ai n`ai chef, te asezi la masa si`ti faci norma, cat ti`ai programat. Scrii 2-3 pagini, dar ai n`ai chef le scrii! Asa s`au realizat marile capodopere...
Atunci, cum e mai bine pentru o "productivitate" mai mare? Flexibil sau nu? Monocron sau policron. La care profesorul a raspuns: Stiti cum se fac marile opere de arta? Marile capodopere ale literaturii? Toti am vorbit despre talent, inspiratie, efort... La care dumnealui ne spune: Nu. Ai n`ai chef, te asezi la masa si`ti faci norma, cat ti`ai programat. Scrii 2-3 pagini, dar ai n`ai chef le scrii! Asa s`au realizat marile capodopere...
miercuri, 5 martie 2008
primul meu post...
Ce pot sa scriu in acest blog, sa fie de interes comun, sau macar sa va foloseasca la ceva?...
Am mai "rasfoit" niste bloguri, dar in medie cred ca am stat 5 minute la fiecare. Probleme existentiale, drame, suparari, veselie la primul mugur (si eu sunt vesela la primii muguri, ba chiar le`am urmarit evolutia in ultimile doua saptamani) si primavara care bate la sufletul cenusiu si inchis de atata imbaxeala de Bucuresti, trafic, fete triste... sabloane. Seen one, you seen them all.
Desigur, sunt si exceptii, cum ar fi blogul lui groparu` pe care`l mai citeam in vara (ma amuza teribil), rasfoiam blogul unor prieteni... Dar interactiunea cu blogosfera se limita la atat.
Atunci de ce mi`am facut blog. Nu e pentru ca`l are toata lumea si vreau sa fiu in trend... sanchi. Ci pentru ca am fost la o intalnire cu Consilieri de relatii publice ( nu piaristi) si am aflat ca e bine daca ai un blog pentru ca ii ajuta pe oamenii cu care interactionezi sa te cunoasca. Poate fi chiar o carte de vizita.
Astfel, a luat nastere acest blog. Nu este din ipocrizenie (face ceva in care nu crede, dar care "da bine"). Nu cred in blogurile tip jurnal, in care scrii intamplari, ganduri personale, a caror relatare nu modifica existenta cititorului. Voi incerca sa stau departe de asta. Dar sunt sigura ca daca o voi lua pe ulei, vor fi suficienti care sa`mi atraga atentia.
Acestea fiind spuse, "pornesc in incursiunea unei noi perioade din viata mea, incercand sa va cant si sa va incant cu melodia vietii mele".... fleosc!
Am mai "rasfoit" niste bloguri, dar in medie cred ca am stat 5 minute la fiecare. Probleme existentiale, drame, suparari, veselie la primul mugur (si eu sunt vesela la primii muguri, ba chiar le`am urmarit evolutia in ultimile doua saptamani) si primavara care bate la sufletul cenusiu si inchis de atata imbaxeala de Bucuresti, trafic, fete triste... sabloane. Seen one, you seen them all.
Desigur, sunt si exceptii, cum ar fi blogul lui groparu` pe care`l mai citeam in vara (ma amuza teribil), rasfoiam blogul unor prieteni... Dar interactiunea cu blogosfera se limita la atat.
Atunci de ce mi`am facut blog. Nu e pentru ca`l are toata lumea si vreau sa fiu in trend... sanchi. Ci pentru ca am fost la o intalnire cu Consilieri de relatii publice ( nu piaristi) si am aflat ca e bine daca ai un blog pentru ca ii ajuta pe oamenii cu care interactionezi sa te cunoasca. Poate fi chiar o carte de vizita.
Astfel, a luat nastere acest blog. Nu este din ipocrizenie (face ceva in care nu crede, dar care "da bine"). Nu cred in blogurile tip jurnal, in care scrii intamplari, ganduri personale, a caror relatare nu modifica existenta cititorului. Voi incerca sa stau departe de asta. Dar sunt sigura ca daca o voi lua pe ulei, vor fi suficienti care sa`mi atraga atentia.
Acestea fiind spuse, "pornesc in incursiunea unei noi perioade din viata mea, incercand sa va cant si sa va incant cu melodia vietii mele".... fleosc!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)