vineri, 28 martie 2008

Uite, mami, sageata zice s`o luam in sus!

Mi`a revenit zambetul de alta data. Zambesc din orice fleac, si nu ma mai supar cand astept metroul 15 minute, cand lumea nu zice "ma scuzati!". Parca nu ma mai grabesc si totusi reusesc sa ajung la timp, ca niciodata. ;p Sper sa nu pocesc, dar pana acum lucrurile merg cam bine...
N`are niciun sens sa va informez despre astfel de trairi personale. Sper sa le traiti si voi, chiar numai daca vedeti o ramura in sfarsit verde sau in sfarsit un fir de iarba si o pisica ce il roade.
Abia astept sa ajung in Iasi, si sa ma bucur de Copou, cu prietenii pe care nu i`am mai vazut de o droaie de timp. Si alte lucruri pe care nu le mai scriu aici.
Un copil, foarte vorbaret de altfel, in RATB ii spune mamei lui: "Uite, mama, sageata ne arata sa o luam in sus!". Era un semn de circulatie care arata sens unic. Mi`am adus aminte de o conferinta pe care am vazut`o pe youtube, in care un profesor universitar vorbea despre creativitate, si pomenea la unmomendat ca noi nu ne educam creativitatea, ne educam inafara ei, asta referitor la sistemul de invatamant. Un alt lucru pe care l`a povestit, a fost o intamplare a unei fetite in scoala primara care in genere nu era niciodata atenta la ore, dar la o ora de desen era foarte pasionata de ceea ce facea. Invatatoarea, induiosata, se duce sa vada ce face si sa o incurajeze:
"Ce desenezi acolo?"
"Il desenez pe Dumnezeu", raspunde fetita.
"Dar nimeni nu stie cum arata Dumnezeu...."
"Vor afla in cateva minute."
Sper ca v`am trezit curiozitatea. Discursul este deosebit de inovativ si foarte foarte funny. Nimic boring gen bla bla de conferinta.
check it out! Think outside the box

joi, 20 martie 2008

S`a adjudecat mireasa!

Comparatia este a prietenei mele, cu care am fost in seara de 18 martie la e expozitie foto, cu vanzare, iar fondurle acumulate erau donate unei fundatii. primul eveniment de acest gen la care am fost. High life de Bucuresti... toata lumea parea sa cunoasca pe toata lumea, Flooooooriiiiiiiiin Caaaaaaaaliiiinescuuuuuuu era pe acolo, trebuia sa prezinte. Per ansamblu ma simteam destul de derutata, mai ales ca toata lumea se invartea non`stop in jurul meselor. Si se invartea, frate! Nu mi`a venit sa cred cand am vazut lumea la nici 15 min de la ora 8, ora anuntata de intalnire, lumea era deja la a doua farfurie. Mi s`a mai spus ca piscotatul este cam singurul motiv pentru care lumea vine la un asfel de eveniment. Slight difference: este singurul motiv!
Si acum ajung si la explicatia pt titlul articolului: Au fost numai 3-4 licitatori... dintr`o sala de mai bine de 100.... care au mancat.... si s`au uitat la poze. Iar unul din tablouri a fost licitat la 650 EUR fata de pretul de pornire 500 EUR. Cum poti sa mergi la o expozitie foto cu vanzare, in scopuri caritabile, si sa nu te uiti in portofel inainte? E ca si cum mergi la o nunta, unde, la fel, mananci, mai schimbi o vorba doua trei cu lumea, ei io`te ce tablouri faine pe pereti, te mai bazaie din vorbit unul care iti cere cadoul pentru mireasa, dar tu nu il ai.
Toata stima celor care au licitat! Unul din tablouri a ajuns la 2000 EUR, dar probabil insuficient sa acopere macar frigaruile si branza mucegaita... Toata stima fotografului, Stelian Bogza, care a avut curajul sa se bage intr`un astfel de eveniment! Imi pare rau ca prietenii lui, in care Stelian poate isi pusese speranta intr`o clipa, n`au facut macar cheta sa liciteze, daca nu sa cumpere individual o fotografie.
Evenimente vor mai fi, si eu voi mai fi invitata, si poate atunci o sa am un salariu, cu care sa ma pot prezenta la o licitatie.
Sa va fie de bine!
http://flickr.com/photos/bogza_stelian/

joi, 13 martie 2008

Respect mutual, va rugam!

Am considerat ca este imperios necesar sa va ofer un copy-paste de pe www.cotidianul.ro. Comentariile sunt de prisos. (pt binele monitoarelor dumneavoastre, va sfatuiesc sa nu mancati/beti cand cititi urmatoarele):
“Distinsi concetateni spirituali ai Bucurestiului, Organizatia PSD Bucuresti, unic partid social democrat de stinga din Romania, fidela principiilor de comunicare si apropiere fata de concetatenii Capitalei, a urmarit cu satisfactie evolutia, predispozitia si locul Misa in viata spirituala si formativa a Eului uman. Sinceri sa fim, initial, datorita unor factori socio-umani si nu numai, Noi, am stat deoparte si nu v-am deschis portile spre a ne cunoaste si a ne sfatui asupra ceea ce ne uneste spre binele celor care Va urmeaza. Organizatia PSD Bucuresti a fost mandatata sa va transmita anexat doua Chestionare, cu rugamintea ca Inteleptii Domniilor Voastre sa le analizeze si sa dispuna completarea lor spre a va cunoaste pozitiile si interesele. Printre cei care Va urmeaza, avem si in rindurile Organizatiei PSD Bucuresti, iar acestia s-au dovedit a fi printre cei mai onesti si curati sufleteste. Ca urmare, ne exprimam convingerea ca vom gasi in Domniile Voastre expresiile intelepciunii si spiritului uman, aducatoare de speranta si voie buna. Va asiguram de intreaga noastra consideratiune si asteptam cu nerabdare sa statuam un contact direct si coerent cu factorii de decizie ai Intelepciunii Domniilor Voastre. Cu devotatiune si respect mutual, Va salutam. P.S.D. Bucuresti Presedinte, Marian Vanghelie”.

vineri, 7 martie 2008

ai, n`ai chef, te asezi la masa de lucru!

Asta a zis`o ieri d.l prof. de Introducere in Teoria Organizatiilor, Dumitru Iacob. Vorbeam despre popoare, modul lor de a aborda spatiul si timpul, anume monocron si policron. Mai clar, `cron vine de la cronos; popoarele monocrone sunt cele care au o evolutie liniara, programata, precum poporul german, policron sunt cele care au o structura flexibila, arborescente, permite decelerari si accelerari, precum poporul francez.
Constructia mesajului depinde de aceste doua caracteristici ale poporului: popoarele monocrone au un mesaj bine structurat, putin influentat de mediu=> efect ridicat; mesajele policrone sunt bogate => randament scazut. Modul de rezovare a unei probleme depinde de claritatea si concizia mesajului, pentru un public clar definit. Asa ca, inteligenta publica (posibilitatea de a rezolva eficient problemele societatii) depinde de aceasta monocronie sau policronie intr`o anumita masura.
Un aspect prezentat in cursul anterior care m`a contrariat a fost acela ca persoanele care au un program mai flexibil, fac fata mai usor situatiilor neasteptate si se orienteaza si mobilizeaza rapid si eficient spre rezolvarea problemei.
Atunci, cum e mai bine pentru o "productivitate" mai mare? Flexibil sau nu? Monocron sau policron. La care profesorul a raspuns: Stiti cum se fac marile opere de arta? Marile capodopere ale literaturii? Toti am vorbit despre talent, inspiratie, efort... La care dumnealui ne spune: Nu. Ai n`ai chef, te asezi la masa si`ti faci norma, cat ti`ai programat. Scrii 2-3 pagini, dar ai n`ai chef le scrii! Asa s`au realizat marile capodopere...

miercuri, 5 martie 2008

primul meu post...

Ce pot sa scriu in acest blog, sa fie de interes comun, sau macar sa va foloseasca la ceva?...
Am mai "rasfoit" niste bloguri, dar in medie cred ca am stat 5 minute la fiecare. Probleme existentiale, drame, suparari, veselie la primul mugur (si eu sunt vesela la primii muguri, ba chiar le`am urmarit evolutia in ultimile doua saptamani) si primavara care bate la sufletul cenusiu si inchis de atata imbaxeala de Bucuresti, trafic, fete triste... sabloane. Seen one, you seen them all.
Desigur, sunt si exceptii, cum ar fi blogul lui groparu` pe care`l mai citeam in vara (ma amuza teribil), rasfoiam blogul unor prieteni... Dar interactiunea cu blogosfera se limita la atat.
Atunci de ce mi`am facut blog. Nu e pentru ca`l are toata lumea si vreau sa fiu in trend... sanchi. Ci pentru ca am fost la o intalnire cu Consilieri de relatii publice ( nu piaristi) si am aflat ca e bine daca ai un blog pentru ca ii ajuta pe oamenii cu care interactionezi sa te cunoasca. Poate fi chiar o carte de vizita.
Astfel, a luat nastere acest blog. Nu este din ipocrizenie (face ceva in care nu crede, dar care "da bine"). Nu cred in blogurile tip jurnal, in care scrii intamplari, ganduri personale, a caror relatare nu modifica existenta cititorului. Voi incerca sa stau departe de asta. Dar sunt sigura ca daca o voi lua pe ulei, vor fi suficienti care sa`mi atraga atentia.
Acestea fiind spuse, "pornesc in incursiunea unei noi perioade din viata mea, incercand sa va cant si sa va incant cu melodia vietii mele".... fleosc!