În al doilea rând, azi am fost la un training organizat de Larisa Toader, care gestionează și buticul de pr. Lucrurile spuse au fost chiar entry level dar am învățat și eu două chestii noi plus că mi-am mai reîmprospătat memoria. Erau și persoane cu experiență și persoane entry level... public variat. Iar aici cred că s-a produs clivajul. Unde a fost problema?
Nebunia a început nu când Larisa ne explica ce și cum e mai bine să facem cu un comunicat de presă ci atunci când Sebastian S Eduard, Șef Departament Cultură-Mass Media Jurnalul Național, a venit să povestească despre ce greșeli a văzut în experiența sa făcute de către oamenii de PR. Exemplele au fost și nostime (spre exemplu primise o știre că Mbela- B1 a fost la plajă cu fiica sa...) și relevante cum ar fi faptul că nu e ok să primească din partea PR-ului materiale scrise fără diacritice. And all hell broke loose.
O „fetiță” a fluturat mâinile în aer că ea are de întrebat ceva... problema ei era că unii jurnaliști scriu pe bloguri cu „tz” și „sh”.... Bă, ești prost! Că ce, le e lene să pună ei diacriticele (ziariștilor)? Și alte frustrări personale din partea PUBLICULUI. Eu am o vorbă: „Shut the fuck up!”, și ia și învață! Iar dacă ai o întrebare, ok, dar nu mă interesează povestioara ta când am niște speackeri mai credibili în fața mea.
Training-ul mi-a plăcut, dar îmi doresc și unul pentru cei care au trecut de etapa asta, dar mai au berechet de învățat. Like me! Public țintă, my friends!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu