de Adrian Novac HotNews.ro
Vineri, 27 martie 2009, 10:42 Economie | Media & Publicitate
Un profesor de liceu din estul statului Idaho vinde spatiu publicitar pe lucrarile de control si pe temele elevilor, informeaza AP. Jeb Harrison, care preda istoria si stiintele economice, a afirmat ca a oferit reclama celor de la Molto Caldo Pizzeria pentru a economisi bani si a-i invata pe copii ce inseamna publicitatea.
AP precizeaza ca Harrison a incheiat un contract cu o pizzeria locala iar fiecare lucrare de control, test sau tema pentru elevi are tiparita o reclama cu litere rosii pe care scrie "Pizza de 35 de cm de la Molto, fiecare toping costa doar 5 dolari".
Harrison a declarat ca ideea i-a venit dupa ce directiunea scolii a decis recent sa reduca numarul de coli de hartie pe care profesorii le pot folosi. "Am vrut sa gasesc o modalitate prin care sa economisesc bani. Trebuie sa vindem spatiu publicitar pentru anuarul clasei, pentru ziarul scolii. Nu cred ca reclama aceasta mica va schimba atitudinea elevilor", a afirmat dascalul.
Profesorul a contactat unul dintre restaurantele locale, reusind astfel sa le asigure elevilor hartie pana la inceputul anului scolar viitor. Proprietarul pizzeriei din Pocatello, Dan McIsaac, a achizitionat coli de hartie in valoare de 315 dolari si a platit ca reclama restaurantului sau sa apara pe toate colile.
Conducerea scolii nu a fost incantata de ideea profesorului, afirmand ca initiativa incalca politica districtului de a nu face reclama companiilor, insa a cedat dupa ce Harrison a afirmat ca reclama va ajuta copiii sa inteleaga o serie de evenimente din trecut, precum Marea Depresiune din anii' 30.
AP precizeaza ca profesori din intreaga America incearca sa gaseasca modalitati pentru a face fata crizei economice, insa vinderea de spatiu publicitar pe lucrarile de control reprezinta o idee unica.
vineri, 27 martie 2009
vineri, 13 martie 2009
Vai... ce-am mai ras....
Ca sa nu se supere iubitorii de pisici pe mine, crezand ca fac discriminare intre pisici si caini, uite si un filmulet cu o pisica. Am ras cu lacrimi...
joi, 12 martie 2009
miercuri, 11 martie 2009
Luminita de capatul furnalului
Am vazut azi dimineata o stire pe PRO TV in care se prezenta reactia GreenPeace la proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Stirea transmitea ideea centrala ca aceste reactoare vor fi noul Cernobal, ca se foloseste cam aceeasi tehnologie, si ca e doar o chestiune de timp pana cand istoria se va repeta. Ba mai mult decat atat, se vor face si 2 sau 4 (sorry, nu am retinut exact) reactoare nucleare in Brasov, fix in mijlocul tarii!!! In legatura cu aceasta noua centrala, am gasit o stire pe adevarul.ro. Este in stadiul de proiect.... so...
Oricum, eu am citit initial stirea pe hotnews ieri, si cand am citit`o eu erau aproximativ 25 de comentarii, toate afirmand acelasi lucru. La fel, spun in mare: nu este deloc aceeasi tehnologie, ba mai mult e utilizata tehnologie canadiana, cea mai sigura din lume. Proiectul reprezinta o miza mare pentru firmele care ar fi sa construiasca reactoarele, si sa ne asteptam la mai multe atacuri si gudureli din partea celorlalte state. Ba mai mult decat atat, GreenPeace starneste usoare confuzii pentru ca nu mai stii exact ce cauza urmareste... "verdele" sau "cauza ruseasca", care le ofera tot "suportul" lor. (in legatura cu intentiile bune ale greenpeace, iata un articol gasit in The Independent. Tot in acest sens am mai gasit unu care prezinta acuzatiile Greenpeace catre "Russian Atomic Energy Minister Yevgeny Adamov", la care acesta a replicat "Everybody knows where Greenpeace gets its money from, and how that money allows them to spread lies about the atomic energy ministry," said spokesman Yury Bespalko.)
Dar trecand peste stire si peste speculatii referitoare la inocenta Greenpeace (intrucat nu aduc dovezi clare), ceea ce m-a determinat sa scriu postul este reactia cititorilor la articolul de pe hotnews.ro care prezenta stirea. Btw, la momentul acestor scrieri, erau aproximativ 50 de comentarii. Tot in mare, au comentat oameni care gandesc cu capul lor si care au cunostinte clare in domeniu, pe care nu se sfiesc sa le impartaseasca. And, with no further adew, voila!
Acum intelegeti de ce m-am entuziasmat? I found intelligent life forms! :)
Oricum, eu am citit initial stirea pe hotnews ieri, si cand am citit`o eu erau aproximativ 25 de comentarii, toate afirmand acelasi lucru. La fel, spun in mare: nu este deloc aceeasi tehnologie, ba mai mult e utilizata tehnologie canadiana, cea mai sigura din lume. Proiectul reprezinta o miza mare pentru firmele care ar fi sa construiasca reactoarele, si sa ne asteptam la mai multe atacuri si gudureli din partea celorlalte state. Ba mai mult decat atat, GreenPeace starneste usoare confuzii pentru ca nu mai stii exact ce cauza urmareste... "verdele" sau "cauza ruseasca", care le ofera tot "suportul" lor. (in legatura cu intentiile bune ale greenpeace, iata un articol gasit in The Independent. Tot in acest sens am mai gasit unu care prezinta acuzatiile Greenpeace catre "Russian Atomic Energy Minister Yevgeny Adamov", la care acesta a replicat "Everybody knows where Greenpeace gets its money from, and how that money allows them to spread lies about the atomic energy ministry," said spokesman Yury Bespalko.)
Dar trecand peste stire si peste speculatii referitoare la inocenta Greenpeace (intrucat nu aduc dovezi clare), ceea ce m-a determinat sa scriu postul este reactia cititorilor la articolul de pe hotnews.ro care prezenta stirea. Btw, la momentul acestor scrieri, erau aproximativ 50 de comentarii. Tot in mare, au comentat oameni care gandesc cu capul lor si care au cunostinte clare in domeniu, pe care nu se sfiesc sa le impartaseasca. And, with no further adew, voila!
Acum intelegeti de ce m-am entuziasmat? I found intelligent life forms! :)
vineri, 27 februarie 2009
Ba p-a ma-tii!
Am citit azi un articol care incerca sa raspunda la intrebarea "De ce nu citesc tinerii?".
Un articol foarte bine scris, coerent si la obiect (adica usor de citit si urmarit), care, nu vreau sa va stric lectura, dar scotea problema din cliseu.
Cand merg cu ratb-ul eu vad oamenii citind. Si daca citesc in ratb, there is hope. Si citesc toate categoriile de varsta... mai putin batranii. Iar cand citesc, acestia au de obicei batrani ziare "palpitante" in mana. Dar cei mai multi dintre cei care citesc sunt tinerii, unde ii includ pe cei cu varste pana in 30-35 de ani. Ca fapt divers, si fara legatura la subiect, ei sunt si cei mai pasnici.
Articolul asta mi`a adus aminte de o vorba pe care o spunea nu mai stiu cine... ca cei care critica "turnatorii" din vremea comunismului nu sunt cei care au facut puscarie din cauza lor, ba cei care au fost "feriti".
Un articol foarte bine scris, coerent si la obiect (adica usor de citit si urmarit), care, nu vreau sa va stric lectura, dar scotea problema din cliseu.
Cand merg cu ratb-ul eu vad oamenii citind. Si daca citesc in ratb, there is hope. Si citesc toate categoriile de varsta... mai putin batranii. Iar cand citesc, acestia au de obicei batrani ziare "palpitante" in mana. Dar cei mai multi dintre cei care citesc sunt tinerii, unde ii includ pe cei cu varste pana in 30-35 de ani. Ca fapt divers, si fara legatura la subiect, ei sunt si cei mai pasnici.
Articolul asta mi`a adus aminte de o vorba pe care o spunea nu mai stiu cine... ca cei care critica "turnatorii" din vremea comunismului nu sunt cei care au facut puscarie din cauza lor, ba cei care au fost "feriti".
luni, 9 februarie 2009
Urmatorul, va rog!
Recent am avut si eu o intalnire cu spitalul. In dimineata zilei de joi, m-am trezit cu dureri ingrozitoare. Am decis sa sun la ambulanta si am sunat… de 3 ori… in decurs de o ora… si au venit dupa o ora. Nu tu sirena, nu tu graba. Ca fapt divers, era 6 dimineata, ora la care traficul este liber, si chiar daca veneau din Colentina fara sirena, tot ajungeau mai repede. Pana a ajuns echipajul, mie mi-a trecut durerea, asa ca am putut sa ma duc la ce spital pofteam. E adevarat, doamna de la 112 a intrebat daca sunt constienta, si eram. Oare asta sa fi fost motivul pentru care si-au permis sa intarzaie?
Am ajuns la un spital la urgente de unde am primit o trimitere spre diferite sectii pentru analize. M-am prezentat cu biletul si mi s-a spus sa revin pe 12 februarie! "Nu va suparati, cred ca nu intelegeti… daca se poate sa vorbim, cred ca avem un prieten comun… il cunoasteti pe Caragiale?" "A, sigur, se poate… Numai putin, termin aici si vedem ce se poate rezolva." Si uite asa s-a rezolvat de am facut in cateva ore toate analizele. Ba mai mult, doctorul a mers cu mine la toate etajele, si a vorbit pentru mine cu asistentele. Personalul medical reactiona ca si cum as fi fost ruda cu doctorul. Dupa care am inteles. Era favor contra favor. Din moment ce eu am fost tratata cu prioritate, venind din partea unui doctor, si pacientul celuilalt doctor trebuia sa fie tratat cu prioritate. De fapt numele meu nici nu prea conta. Pe sistemul: "Cum te cheama?", "Vin din partea domnului dr. X si ma cheama Y."
Ei, intre timp am ajuns la un chirurg dintr-un alt spital, dar cu acelasi sistem. Aveam o simpla apendicita. Dar pentru care, ca la orice interventie, trebuia sa fii atent. "Va multumesc ca m-ati bagat in seama!…", si tot asa. Pe de-o parte mi s-a parut cumva normal sa platesc pentru servicii, fara chitanta. Probabil ca a devenit traditie, o lege nescris si insusita de toti, sa dai ceva la medic, si deja nu mai judecam critic daca e nevoie sau nu. Ca dovada ar sta dialogul din salonul in care eram, unde eu deja fusesem operata, iar un alt pacient urma sa fie. "Cat ai dat la anestezist?", m-a intrebat o alta pacienta, care parea sa aiba ceva experienta in domeniu. "50 lei." "Asa, maica, ia mai lasa-ma, ca parca prea si`au luat lumea in cap. Ai auzit?", catre alta… "Si tu la ce vrei sa-i dai 150 lei? Doar nu te-o lasa treaza pe masa!". Si de la tarife standard, la binefaceri: "Hai ca s-a purtat frumos cu mine… ii dau si eu acolo ceva…"
Toate acestea se intampla oriunde. Si acum este in natura lucrurilor parca sa platim fara chitanta pentru anumite servicii. Iar cand o asistenta refuza banii, ni se para ceva ciudat. Auzeam pe unii moralizatori spunand ca de undeva trebuie sa se opreasca. Sa ne invatam sa nu mai dam, ca este vina noastra, ca sunt obligati doar sa isi faca meseria. Nimeni din cadru medical nu a cerut bani. Dar ce se intampla daca nu-i dadeam? Bine, nu mai dam ca se invata, dar nu-mi asum eu riscul, pe sanatatea mea. De la urmatorul!
Am ajuns la un spital la urgente de unde am primit o trimitere spre diferite sectii pentru analize. M-am prezentat cu biletul si mi s-a spus sa revin pe 12 februarie! "Nu va suparati, cred ca nu intelegeti… daca se poate sa vorbim, cred ca avem un prieten comun… il cunoasteti pe Caragiale?" "A, sigur, se poate… Numai putin, termin aici si vedem ce se poate rezolva." Si uite asa s-a rezolvat de am facut in cateva ore toate analizele. Ba mai mult, doctorul a mers cu mine la toate etajele, si a vorbit pentru mine cu asistentele. Personalul medical reactiona ca si cum as fi fost ruda cu doctorul. Dupa care am inteles. Era favor contra favor. Din moment ce eu am fost tratata cu prioritate, venind din partea unui doctor, si pacientul celuilalt doctor trebuia sa fie tratat cu prioritate. De fapt numele meu nici nu prea conta. Pe sistemul: "Cum te cheama?", "Vin din partea domnului dr. X si ma cheama Y."
Ei, intre timp am ajuns la un chirurg dintr-un alt spital, dar cu acelasi sistem. Aveam o simpla apendicita. Dar pentru care, ca la orice interventie, trebuia sa fii atent. "Va multumesc ca m-ati bagat in seama!…", si tot asa. Pe de-o parte mi s-a parut cumva normal sa platesc pentru servicii, fara chitanta. Probabil ca a devenit traditie, o lege nescris si insusita de toti, sa dai ceva la medic, si deja nu mai judecam critic daca e nevoie sau nu. Ca dovada ar sta dialogul din salonul in care eram, unde eu deja fusesem operata, iar un alt pacient urma sa fie. "Cat ai dat la anestezist?", m-a intrebat o alta pacienta, care parea sa aiba ceva experienta in domeniu. "50 lei." "Asa, maica, ia mai lasa-ma, ca parca prea si`au luat lumea in cap. Ai auzit?", catre alta… "Si tu la ce vrei sa-i dai 150 lei? Doar nu te-o lasa treaza pe masa!". Si de la tarife standard, la binefaceri: "Hai ca s-a purtat frumos cu mine… ii dau si eu acolo ceva…"
Toate acestea se intampla oriunde. Si acum este in natura lucrurilor parca sa platim fara chitanta pentru anumite servicii. Iar cand o asistenta refuza banii, ni se para ceva ciudat. Auzeam pe unii moralizatori spunand ca de undeva trebuie sa se opreasca. Sa ne invatam sa nu mai dam, ca este vina noastra, ca sunt obligati doar sa isi faca meseria. Nimeni din cadru medical nu a cerut bani. Dar ce se intampla daca nu-i dadeam? Bine, nu mai dam ca se invata, dar nu-mi asum eu riscul, pe sanatatea mea. De la urmatorul!
In caz de pericol iminent
Intotdeauna am vrut sa fiu de ajutor. Sa informez si sa fac o diferenta. Aceeasi intentie o am si cu acest blog. Imi doresc ca dupa o vizita in acest domeniu sa aveti un zambet pe buze, sa aveti o noua idee sau informatie, o noua stare, preferabil nu de dispret.
Materialele pe care le aleg, deasemenea, doresc sa faca o diferenta. In sfarsit am gasit un material de ajutor, conform standardelor state-of-the-art ridicate de mine.
Sper sa va fie de folos.
Materialele pe care le aleg, deasemenea, doresc sa faca o diferenta. In sfarsit am gasit un material de ajutor, conform standardelor state-of-the-art ridicate de mine.
Sper sa va fie de folos.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)